Foc la valiză

Puţine lucruri sunt mai absurde, cred, în lista "nefăcutelor" lui Donald Trump decât jihad-ul comercial pe care l-a declanşat împotriva Canadei. Această ţară este de peste 200 de ani un vecin bun al Statelor Unite. Volumul comerţului cu Canada este impresionant. Statisticile oficiale arată că, în 2024, SUA au exportat doar în Canada mărfuri de 349 de miliarde de dolari. Din Canada, SUA au importat anul trecut mărfuri de 412 miliarde de dolari.

Nu te apuci să strici un lucru bun. Economiile celor două ţări lucrează foarte bine împreună şi beneficiile sunt evidente. Însă dacă te numeşti Donald Trump, găseşti "sămânţă de scandal".

Ce anume are The Donald cu Canada este neclar. La un moment dat, a pretins că din Canada vin droguri peste graniţă. Lucru negat vehement de Canada, care a şi întărit controalele la frontiera cu Statele Unite, pentru a-i face pe plac agitatului din Biroul Oval. Oricum, nu ştiu dacă preşedintele american este îndreptăţit să facă scandal când în 39 de state din 50 folosirea canabisului este legală.

Mai persistente sunt acuzaţiile cum că America este "trasă pe sfoară" de Canada. (Expresia lui Trump e ceva mai colorată în original). Problema este că nu se înţelege anume cum. Probabil că Donald Trump nu înţelege conceptul unei zone libere de schimb. Într-o asemenea zonă nu câştigă toţi egal. De ambele părţi, câştigă cei care sunt mai competitivi. De aceea, cu timpul, firmele din cele două părţi se specializează. (Ştim asta de la Adam Smith încoace, e îngrijorător că preşedintele principalei economii din lume nu a aflat încă).

Pentru prima dată, cred, sunt de acord cu Justin Trudeau, premierul Canadei. "Taxele vamale (ale lui Trump) sunt un lucru deosebit de stupid". Corect. Mai ales că Trump nu se limitează doar la Canada. Sub ciocanul politicii sale comerciale au intrat sau vor intra şi Uniunea Europeană, Mexicul, India, Coreea de Sud, Africa de Sud şi Japonia. Planeta Marte mai lipseşte din listă, dar mă aştept ca Elon Musk să lanseze ideea pe X.

În termeni populari, ceea ce fac Statele Unite acum înseamnă că îşi dau foc la valiză. Nu de alta, dar probabil au muşcat mai mult decât pot mesteca, mai ales dacă doresc să se confrunte cu Uniunea Europeană. Conform statisticilor FMI, mărimea economiilor americană şi europeană este aproximativ egală (la circa 14 la sută din totalul economiei mondiale, pentru fiecare).

De fapt toată agitaţia nu are legătură, în mintea lui Trump, cu logica economică. Tot ce încearcă el este să şantajeze Canada pentru a fi anexată. Pare bizar că în Anul Domnului 2025 un preşedinte american îşi propune asta, însă Grădina Sa este mare...

Dar şi aşa, toată afacerea este, vorba americanilor, un "non-starter". Să fie vorba de presiune militară? Sigur, armata americană este mult mai puternică, însă ce fel de sprijin ar exista în SUA pentru o aventură militară vecină cu demenţa? Îşi imaginează Trump că va exista vreun suport pentru ca trupele americane să invadeze provincia Ontario? Sau să bombardeze Vancouver?

Probabil că, în mintea lui, Trump se aşteaptă la falimentul economic al Canadei. Chiar mă întreb dacă nu cumva el obişnuieşte să consume ceva. Statele Unite nu au reuşit să falimenteze prin sancţiuni nici Coreea de Nord, a cărei economie este mai mică decât a unei pizzerii. Şi îşi imaginează că va falimenta o economie din G-7 punând taxe vamale pe siropul de arţar?

Ce face Trump cu Canada este un semnal de alarmă pentru noi toţi. În primul rând, pentru că demonstrează că nu te poţi baza pe noua administraţie de la Washington. Dacă aşa îşi tratează Statele Unite cel mai apropiat aliat al său, ce rost are să aşteptăm cea mai mică concesie de acolo?

În al doilea rând, pentru că demonstrează că politica executivului american este bazată strict pe umori personale şi pe o ignoranţă infinită. Şi profesorul Armand Goşu a spus-o de curând: "Temerea mea e că Trump nu are niciun plan. El are numai sentimente". Exact aşa. Trump şi JD Vance sunt nişte neumblaţi prin lume. Ei îi dispreţuiesc pe europeni, îi privesc de sus pe japonezi, îi detestă pe coreeni, iar despre canadieni îşi imaginează că sunt un fel de rude sărace care fac coadă la consulatele americane pentru o viză de muncă. Cultura lor este - fără exagerare - formată la tejgheaua locală cu hamburgheri.

În realitate, Canada este o putere economică, culturală şi militară. Este a noua economie a lumii şi are resurse naturale imense. Are relaţii excelente cu numeroase state. Şi, mai ales, are curaj. Opinia publică din Canada este mai unită decât orcând. Unele mărfuri americane au început să dispară, la cererea clienţilor, de pe rafturi. Iar guvernatorul celei mai populate provincii, Doug Ford, a impus deja taxe masive pentru electricitatea importată de Statele Unite.

Administraţia Trump, la prostiile pe care le face, nu va dura mult pentru că îşi taie craca de sub propriile picioare. Până va pleca însă, va mai face unele pagube, inclusiv în relaţia cu Uniunea Europeană. Dar nu trebuie să ne temem. Canada ne arată deja ce înseamnă o politică demnă.