CSM are o nouă conducere

Judecătorul Denisa-Angelica Stănişor şi procurorul Emilia Ion au fost alese, ieri, în funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul viitor, mandatul noii conduceri urmând să înceapă la 7 ianuarie 2024, a transmis, într-un comunicat de presă, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media din cadrul CSM.

Potrivit proiectelor de management depuse de cei doi magistraţi, atât instanţele de judecată cât şi parchetele se confruntă cu un deficit ridicat de personal. Dacă în proiectul său Denisa Stănişor nu oferă cifre cu privire la această lipsă de personal în rândul judecătorilor, viitorul vicepreşedinte al CSM - Emilia Ion - arată: "În privinţa resurselor umane de care dispun unităţile de parchet, la începutul lunii noiembrie 2023 se înregistra un deficit de 417 procurori pentru cele 1760 de posturi de execuţie şi de 274 procurori pentru cele 484 posturi de conducere, gradul de ocupare fiind de 68,84% în cadrul parchetelor nespecializate. Trebuie subliniat faptul că 76 unităţi de parchet înregistrează un grad de ocupare a posturilor de procuror de 50% sau mai mic. Printre acestea sunt 11 parchete de pe lângă tribunale care au în competenţă, printre altele, infracţiuni grave contra vieţii, infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani şi infracţiuni de mică corupţie. De asemenea, 25 parchete de pe lângă judecătorii şi de pe lângă tribunale funcţionează cu doar unsingur procuror titular".

Noul vicepreşedinte al CSM atrage atenţia că problema deficitului de procurori afectează şi ocuparea posturilor vacante din cadrul unităţilor specializate de parchet, din Inspecţia Judiciară şi din aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii.

O altă problemă constatată de procurorul Emilia Ion este legată de spaţiul în care magistraţii din cadrul parchetelor îşi desfăşoară activitatea.

Doamna Emilia Ion precizează în proiectul său de management: "Din punct de vedere al condiţiilor de lucru în care îşi desfăşoară activitatea, se impune observaţia că parchetele aflate pe raza Municipiului Bucureşti se află în situaţia de a ocupa spaţii improprii, neadaptate volumului uriaş de activitate înregistrat, blocate fiind de existenţa unui proiect amplu de construire a unui complex destinat instituţiilor din domeniul judiciar, iniţiat în urmă cu mai mulţi ani, dar a cărui realizare nu se întrevede".

În radiografia făcută justiţiei din ţara noastră de viitorul vicepreşedinte al CSM se mai arată: "Nu în ultimul rând, sistemul judiciar din România este afectat de o problemă serioasă de încredere şi imagine. În acest an am asistat la un atac sistematic prin lansarea în spaţiul public, în mod recurent, de informaţii nereale sau parţial adevărate, aparent furnizate de instituţii ale statului român dar neasumate de acestea. Astfel, corpul magistraţilor a fost prezentat, în dezbaterile publice, ca o categorie de indivizi care primesc salarii, pensii şi alte beneficii nemeritate, pe care şi le-au acordat singuri şi care duc la secătuirea resurselor bugetare. În sarcina sistemului judiciar a fost pusă vinovăţia pentru consecinţele unor acte normative pe care nu acesta le-a elaborat şi adoptat. Au fost trecute sub tăcere aspecte legate de volumul imens de activitate cu care se confruntă instanţele şi parchetele, incoerenţa legislativă şi numărul mare al deciziilor de neconstituţionalitate care cresc foarte mult riscul erorilor profesionale, condiţiile foarte grele de lucru în care judecătorii şi procurorii îşi desfăşoară activitatea, suprasolicitarea psihică, uzura accentuată, constrângerile sociale generate de incompatibilităţile şi interdicţiile profesiei. Repunerea în discuţie periodică şi contestarea recurentă în ultima perioadă de timp a aspectelor ce ţin de statutul magistraţilor au generat temeri legate de riscul pierderii unor garanţii de independenţă fără de care rolul lor constituţional nu ar mai putea fi îndeplinit. În aceste condiţii, situaţia resurselor umane, aflate deja într-o stare de instabilitate, s-a deteriorat accentuat prin pensionarea masivă a judecătorilor şi procurorilor cu experienţă. De asemenea, efectele acestei retorici asupra intrărilor în profesie urmează să fie evaluate, existând temerea că vor duce la scăderea atractivităţii acesteia pentru potenţialii candidaţi la admiterea în magistratură/INM. Încrederea în justiţie a fost afectată şi de aparenta reducere a capacităţii de a-şi îndeplini rolul în societatea românească, sistemul judiciar decontând, de multe ori nedrept, lipsa, incoerenţa sau neconstituţionalitatea instrumentelor legislative cu care trebuie să opereze pentru îndeplinirea rolului atribuit, deşi responsabilitatea legiferării aparţine altor puteri ale statului".

De aceea, atât viiitorul preşedinte al CSM - Denisa Stănişor, cât şi viitorul vicepreşedinte - Emilia Ion consideră că presa, cetăţenii şi factorul politic trebuie să înţeleagă că recunoaşterea unui anumit nivel de salarizare şi a pensiei de serviciu pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv şi consacrată, în mod constant, atât în documentele internaţionale de referinţă, cât şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în considerarea importanţei rolului judecătorilor şi procurorilor în apărarea statului de drept şi a specificului activităţii judecătorilor şi procurorilor, care impune acestora cele mai stricte obligaţii şi interdicţii, precum şi responsabilităţi şi riscuri sporite care nu se regăsesc la alte categorii profesionale, constituind aşadar o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special al acestora.