Cum a împăcat Procurorul General Augustin Lazăr capra serviciilor cu varza deontologiei profesionale

Augustin Lazăr, un ardelean de 58 de ani, a devenit Procuror General al Republicii în mandatul Ralucăi Prună.

Lazăr a fost preferat contracandidaţilor săi, procurorul general adjunct al României, Codruţ Olaru, şi Oanei Schmidt Hăineală. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a spus că l-a propus pe Augustin Lazăr pentru că, în urma interviului susţinut la minister, a demonstrat că "are viziunea managerială, determinarea şi autoritatea necesare pentru reformarea şi consolidarea Ministerului Public". Raluca Prună a mai considerat că Lazăr este "recomandat şi de experienţa acumulată în cei 34 de ani de când este procuror, dintre care 18 în funcţii de conducere."

Realizările profesionale ale lui Lazăr au fost înfăptuite, în opinia doamnei Prună, în majoritate, în judeţul Alba. "Ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a coordonat şi instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internaţională", arată MJ într-un comunicat.

Potrivit unor surse judiciare, PCA Alba este însă şi parchetul care a închis mai multe plângeri în cazuri de retrocedări în care era reclamat fostul primar al Sibiului, Klaus Iohannis. Lazăr spune, însă, că nu îl cunoaşte pe preşedinte. "Nu l-am cunoscut pe preşedintele Klaus Iohannis, nu am avut onoarea. Probabil că o să-l cunosc cândva.(!) Nu îmi datorez cariera profesională nimănui. Mi-am susţinut examenele cu onor, am patru examene de procuror general pe care le-am luat fără să cunosc pe nimeni" (un procuror fără cunoştinţe, un sihastru al prosecuţiei...), a declarat Augustin Lazăr atunci pentru Mediafax.

"Noi am soluţionat o multitudine de dosare în care s-au dat multe soluţii referitoare la o multitudine de persoane, unele şi publice. Toate au fost legale şi temeinice. Orice soluţie poate fi contestată", a mai spus Lazăr în legătură cu plângerile care îl vizau pe Iohannis, închise la PCA Alba.

Lazăr nu a lucrat întotdeauna la Alba... Pe vremea CDR, între 1998 şi 2001, Augustin Lazăr a fost şeful Secţiei a II-a de anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General. Potrivit unor surse judiciare, împreună cu fostul procuror general adjunct din acea perioadă, Mircea Zărie, i-ar fi adus la Bucureşti pe procurorii deveniţi între timp celebri, Daniel Morar, Lucian Papici şi Ovidiu Buduşan. (sursa: romaniacurata.ro)

"Anterior, ca procuror şef la secţia de anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ a participat nemijlocit la acţiunea de reformare şi modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituţii", a arătat acum Ministerul Justiţiei.

Lazăr este aşadar înaintemergătorul, ctitorul parchetelor profilate, maimuţa din care se trage Kovesi, elementul primordial al evoluţiei procuroratului anticorupţie şi al diicotelii contemporane. De-asta are "viziunea, determinarea (verificată!) şi autoritatea"...

Lazăr este Robespierre, Elliott Ness, Regele Solomon.

Ei bine, nu-i aşa! Şi dacă despre şederea lui anterioară la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie nu se vorbeşte, vagile informaţii provenind de la "surse", iată că vin eu cu un testimonial asumat, de martor ocular...

În 1998 eram redactor şef adjunct la săptămânalul de scandal "Atac la Persoană". O publicaţie abjectă, mizerabilă, care a bocănit vremelnic cu bocancii murdari în imaculata viaţă publică dâmboviţeană. Bine, nu mai abjectă şi mai mizerabilă decât Charlie Hebdo, cu diferenţa că, dacă noi, redactorii Atacului, am fi fost ciuruiţi şi căsăpiţi, conaţionalii noştri n-ar fi aprins lumânări şi n-ar fi purtat insigne cu "Je suis Ataque!", ci s-ar fi uşurat rânjind pe locurile noastre de veci. Românii victimizează doar pe cei care-şi dau singuri foc în cluburi, babele care-şi uită nepoţeii în parc, printre maidanezi, turiştii care se îneacă în pofida avertismentelor salvamarilor. Cu presa nu există o solidaritate deosebită.

"Atac la persoană" a fost o fiţuică şovină, calomniatoare, antisemită, excesivă, urâtă unanim de câteva sute de mii de cititori indignaţi.

Caracterul şovin, antisemit era dat de apropierea faţă de răposatul Tribun, Corneliu Vadim Tudor. Apropiere care nu a rămas nerecompensată, Mitică Dragomir, proprietarul revistei, înainte ca aceasta să fie cumpărată de Sorin Ovidiu Vântu, a devenit parlamentar PRM în anul 2000, iar redactorul şef, Dragoş Dumitriu, în 2004.

În 7 septembrie 1998, Atacul a sărit calul antisemitismului, în opinia Ambasadei Statului Israel şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, care au emis comunicate de protest extrem de agresive.

Cornel Nistorescu a înfierat samavolnicia într-un editorial intitulat "Zvastika" publicat în 8 septembrie în "Evenimentul Zilei". Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, a formulat un denunţ penal împotriva autorilor a căror identitate urma a fi stabilită.

În 9 septembrie, redactorul şef Dragoş Dumitriu şi cu mine am fost citaţi la Secţia a II-a, anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General, unde am fost primiţi de procurorul Ioan Adam.

Ni s-a adus la cunoştinţă deschiderea unei anchete în temeiul faptei de antisemitism.

Mi-am asumat întreaga responsabilitate şi am arătat că antisemitismul nu este descris de legislaţia penală română, dar că, dacă se consideră oportun, se poate interveni cu o sugestie în acest sens şi se poate înainta Parlamentului un proiect legislativ.

Adam mi-a spus că exista art. 317 CP care descria şi pedepsea "propaganda naţionalist-şovină". I-am replicat că eu sunt un şovin nenaţionalist, că urăsc deopotrivă pe toată lumea şi că nu se poate instrumenta un caz de propagandă pe un singur articol, că "propaganda" este descrisă ca o infracţiune continuată în esenţă. Adam mi-a mulţumit şi ne-a lăsat să plecăm. Dragoş Dumitriu, unul din puţinii intelectuali autentici din media autohtonă, n-a mai fost citat niciodată la Parchet.

Eu am fost chemat telefonic după trei zile. Adam solicitase poliţiei să cerceteze colecţia "Atac la persoană", de la primul număr până în acel moment. Poliţiştii au mers la Biblioteca Academiei, care arhivează toate publicaţiile din România care au mai mult de zece apariţii, au studiat ziarele din octombrie 1997 până în septembrie 1998 şi au găsit 53 de articole şi alte materiale presupus antisemite. Ioan Adam m-a întrebat cine sunt autorii. I-am răspuns că nu doresc să identific alţi autori, dar că 7 texte îmi aparţin. Am declarat aceasta în scris. Cel care m-a invitat la procuratură data următoare a fost şeful secţiei, Augustin Lazăr. Foarte politicos, acesta mi-a comunicat punerea sub învinuire şi trimiterea în judecată.

Prin rechizitoriul întocmit de Augustin Lazăr şi semnat de Mircea Criste, Procurorul General al Româ-niei, Parchetul General cerea pentru inculpatul Antonescu Mihai Bogdan pedeapsa maximă prevăzută de art. 317 CP, cinci ani de închisoare, un spor de doi ani pentru "mijloacele de o gravitate deosebită prin care a fost comisă fapta" şi interdicţia de a profesa meseria de jurnalist, considerându-se că această profesie a fost şi poate fi folosită în scop criminal.

Dosarul a primit rol la Tribunalul Municipiului Bucureşti unde a fost judecat de preşedintele de şedinţă Marin Cîrcel.

Apărarea mi-am construit-o pe următoarele idei:

Antisemitismul nu este descris de legea română. Asimilarea faptei cu propaganda naţionalist-şovină este improprie, dreptul este formal şi nu logic. Un text de presă a fost considerat în acelaşi timp faptă, probă şi consecinţă. Eu nu sunt antisemit. Propaganda invocată nu este făcută în beneficiul cuiva şi nu are scop identificat. Nu sunt efecte juridice ale faptei, ci doar reacţii (de exemplu, prin comparaţie cu instigarea - fapta are consecinţe doar dacă cel instigat comite actul la care se referă instigarea, indignarea acestuia sau a publicului este o reacţie, nu un efect).

Am fost asistat de Cerveni&Cerveni, iniţial, Nicolae Bulumac-Cerveni, Dumnezeu să-l odihnească, m-a lăsat baltă în plin proces, ba chiar în şedinţa de judecată, obligându-mă să pun singur concluzii (ceea ce n-a fost rău, oricum eram infinit mai deştept şi mai pregătit juridic decât el!), mai apoi de Eugen Vasiliu, la acea vreme parte a societăţii de avocatură Vasiliu-Apostol-Nazat. Vasiliu m-a asistat şi reprezentat exemplar, dar era clar că judecătorul Marin Cîrcel mă va lăsa să-mi fac circul şi mă va condamna la maximum de pedeapsă cerut de Parchet la denunţul Ministrului.

Culmea e că eu, Mihai Antonescu, antisemit până şi prin nume, lucrasem între 1995 şi 1997 numai pentru evrei. Nu numai că pentru evrei, ci pentru firme ale Mossad sau ale unor angajaţi Mossad!

Mircea Bleher, un evreu din Timişoara, fost sportiv, campion la lupte libere, plecat în Israel, militar mai apoi, pilot pe elicopter de război, agent Mossad, trecut într-o oarecare rezervă, a revenit în România unde a înfiinţat mai multe afaceri. Pentru societăţile sale Best Service Com şi Pacific Motors (importatoare de Skoda, Piaggio, Daewoo, taximetrie sub marca OK -969 etc.) a lucrat subsemnatul. Iar mai apoi, acelaşi subsemnat presupus antisemit a activat ca expert de imagine pentru Casa Vernescu şi Queen Investments, proprietarul Casino Palace, firme înfiinţate chiar de Mossad în România, prin Double Contact Inc., ca azil şi acoperire pentru agenţii pensionaţi, refugiaţi sub protecţie. Acolo am colaborat direct cu oameni ca Enrico Aidan (fost membru al rezistenţei tripolitane, prins şi torturat de regimul libian, mai apoi şef la King David Hotel), Marius Salomon (evreu din Baia Mare, plecat în Israel şi trimis de serviciu în Africa de Sud), Zwika Greenbaum, etc., floarea zero-zero din Ţara Sfântă.

Procesul meu de antisemitism a început să facă gălăgie. Presa internaţională a început să comenteze în fel şi chip.

În patrie, nebunii începuseră să mă asalteze. Mă sunau legionarii, mişcare resuscitată de Şerban Suru în 1998: "Camarade Antonescu, Legiunea te sprijină!". Mă sunau funariştii să-şi exprime solidaritatea şi să mă mobilizeze să lupt nu doar cu evreii, ci şi cu ungurii. Babe peremiste nebune veneau la tribunal cu iconiţe să mă încurajeze: "Bată-i Arhanghelii de jidani, maică!". Nu era bine deloc...

Mossad-ul a reacţionat, cum era şi firesc. Scopul internaţional era să se semnaleze o brumă de antisemitism şi în România, să intrăm şi noi în rândul lumii, nu să se creeze un fenomen care să degenereze şi o minoritate zgomotoasă să dea senzaţia unei atitudini de masă.

Nimeni nu mă bănuia sincer că aş fi putut fi antisemit, în afară de exaltaţii cu colivia plină de sticleţi. Dar mă chema Antonescu, România luptase alături de Reich. Heider se ridica în Austria, iar ungurii aveau mişcări dubioase.

Şapte ani cu executare m-ar fi făcut martir. Un martir supărător care n-avea nicio legătură cu nimic.

Aşa că Mossad-ul a mers la SRI. SRI-ul a mers la Augustin Lazăr...

Procuroarea de şedinţă, care a cerut isteric pedepsirea mea exemplară, a cerut instanţei ca, ţinând cont de condiţia mea de intelectual, de conduita mea exemplară şi de contextul în care nu au existat consecinţe severe, să mi se aplice o pedeapsă mai blândă, suspendabilă, şi să fiu lăsat să profesez ca să nu fiu privat de mijloacele de trai.

Nu cred c-am mai văzut sau auzit, nici înainte, nici după acel proces, o asemenea atitudine la un procuror de şedinţă. Mai mult, judecătorul a salutat iniţiativa Parchetului şi m-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

La apel şi la recurs sentinţa a rămas nemodificată, dându-mi-se de înţeles că asta e soarta mea, aşa s-a stabilit, nici mai mult, nici mai puţin, doi ani cu suspendare.

Decizia definitivă a fost dată de ICCJ la 21 ianuarie 2001. Doi ani de închisoare cu suspendare pe o perioadă de încercare de 4 ani. Prin efectul amnistie din 2003, perioada de încercare a fost redusă la jumătate şi a expirat la 20 ianuarie 2003. În tot acest timp, nici un judecător n-a îndrăznit, în 102 procese penale, să-mi dea măcar o amendă care să rişte să mă ducă după gratii.

Sentinţa nu a fost redactată nici până în ziua de astăzi.

Domnule Augustin Lazăr, oare serviciile secrete româneşti sau străine pot influenţa Justiţia Română? Poate oare un procuror intransigent, incoruptibil, fără mamă, fără tată, care, ca mata, nu ştie pe nimeni, să ia decizii care i-au fost ordonate ca atare? Aştept un răspuns demn şi profesional!

Opinia Cititorului ( 28 )

1. Mi-aduc aminte!
(mesaj trimis de Sorin în data de 11.01.2017, 00:52)
Ce m-a uimit a fost ca te-a aparat inversunat presa 'ailalta', Ziua, Cotidianul (parca era Cristoiu la timona). Tolontan si Ioanitoaia, bine, ca sa loveasca in Corleone, dar orisicat. Romania Mare cam cu juma de gura... Prietenul tau Diaconescu te-a cam injurat. Cand s-a dat sentinta, toata lumea a fost cam impacata. Dupa aia ai disparut din presa, cred ca vreo zece ani. Din cauza procesului? Ai avut o intelegere?
1. 1.1. Oarecum... (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 01:12)
  Cu SRS si Ioanitoaia am avut o intelegere. Cristoiu m-a aparat benevol, din principiu. El oricum a aparat intotdeauna jurnalistii, lucrasem la EvZ si maestrul e si Gica-contra, daca lumea zice ceva, el trebuie musai sa zica invers. Am apreciat gestul, n-a fost nici prima nici ultima data cind m-a sprijinit. Cu presa am lasat-o mai moale mai tirziu. In 2001 am scos o revista bilingva, romano-araba, si am produs o serie de documentare pentru TVR, cu Jana Gheorghiu, "Calator in Orient". Daca tot eram antisemit cu acte, m-am dat cu arabii (care-s tot semiti..), ma ocolisera pina atunci ca ma credeau evreu. Cu Vadim m-am certat rau in 2000 la o circiuma din Herastrau. Diaconescu a luat bani de la Mitica sa ma-njure dar nu m-am suparat. Dupa aia am revenit la profesia de baza de expert de imagine. In 2004 s-a nascut fiica-mea si am fost bona. Apoi am facut afaceri cu carte scolara, cu haine de lux pentru copii, am avut un bar - aveam ceva bani si erau vremuri cind orice prost putea conduce un biznis. Am revenit in media conjunctural, in 2012. Dar scriu unde-mi place si vreau cu tot dinadinsul, publicul s-a prostit si enclavele plurineuronice sint rare...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2017, 08:09)
"s-ar fi uşurat rânjind pe locurile noastre de veci. Românii victimizează doar pe cei care-şi dau singuri foc în cluburi, babele care-şi uită nepoţeii în parc, printre maidanezi, turiştii care se îneacă în pofida avertismentelor salvamarilor."
Tinerii frumoși și liberi ies în stradă doar asmuțiți de mafia securistă. Probabil de asta urlă după democrație susținând securisto-bolșevisto-comu niști. Nu le prea merge nici lupta anticorupție. De vreo 13 ani vor exclusiv mafie securistă în fruntea parchetelor.
1. 2.1. Tinerii sint frumosi si liberi... (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 08:17)
  Nimeni n-a pretins ca sint si destepti ...
3. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 11.01.2017, 12:50)
Ce vorbeam ieri despre procurorii trimiși să găsescă o factură a plătii integrale de către Poliția Română a transferului lui Popa?

Popa declară azi că a ajuns în România cu un avion privat, nu de linie. Cei doi ofițeri care îl însoțeau, au ajuns acolo cu avion de linie dar s-au întors cu Popa într-un avion privat.

Cum rămâne cu ancheta procurorilor și comunicatul din 9 ian? Cum rămâne cu contractarea unui avion privat? Gala Bute? Acesta este răspunsul interferenței securismului în justiție și procuratură. Ghiță pare că era mai mare decât îl subestimai dta ieri.
1. 3.1.  Din ce stiu, nu din ce cred... (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 13:15)
  Hayssam a fost adus cu un avion militar. Fratele sau, Mahmoud, a fost adus cu un avion militar, fara insemne, dar proprietatea MApN. Mohamed Munaf a fost adus cu un avion utilitar sanitar, proprietatea Statului Roman si el. Romania detine o flota indestulatoare de aparate de transport, utilitare, cargo. Nu stiu cum s-au decontat cheltuielile, ce contracte interministeriale s-au perfectat. In ce priveste spetele de mai sus, pun mina in foc, le cunosc bine, Omar a fost clientul meu si studiez cazul lui sub toate aspectele de peste zece ani. Ce spune Popa nu e reliable. Nici in comunicate n-am incredere. Dar nici in Ghita. Repet, n-am pus la indoiala ca dinspre Sebi spre Stat si slujbasii acestuia a curs un fluviu pecuniar, am contestat doar aceasta intelegere punctuala si faptul ca Ghita ar avea cum sa demonstreze.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 11.01.2017, 19:25)
  Vezi noile dovezi ale lui Ghiță:
  - poze cu soțiile la Disneyland (soția lui Coldea, dna general SRI)
  - facturi ale vacanțelor petrecute împreună.....
  
  Tot mai susții că nu se cunoșteau?
  3.3.  N-am spus ca nu se cunosteau... (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 19:48)
  Am spus ca Ghita nu stie nimic important. Nu cred ca FC l-a tratat pe Sebi de confident, de pretenar, pentru o ciorba seycheloasa. Si eu am fost la Disneyland intr-un grup. Cite secrete profesionale mi-au impartasit tovarasii pre cind ne zgiiam la comedii?
  3.4.  Daca e altfel... (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 19:50)
  ... personal, io ii dau o adeverinta de prost lui Codlea, cu parafa, stampila si timbru sec...
4. ai sa astepti...
(mesaj trimis de doru în data de 11.01.2017, 14:11)
ai sa astepti mult si bine! cred ca materialul prezentat mai sus este interesant chiar daca nu mi-e foarte clara legatura dintre procurorul Augustin Lazar si "servicii"interne sau externe; ca cineva si-a exercitat influenta in speta respectiva mi se pare destul de clar, succesiunea faptelor indica acest lucru dar ce rol a jucat actualul procuror sef?
pe de alta parte, pentru cei care au apucat vremurile dinainte de 1990, apartenenta procurorilor la sistemul represiv si inrudirea lor apropiata cu "serviciile" (cunoscute pe atunci sub denumirea generica de "securitate") era bine cunoscuta : in fond, procurorii faceau parte din Ministerul Afacerilor Interne, faceau armata "la securitate"chiar si cand era cu termen redus si nu aveau pretentia ca sunt magistrati ci doar instrumentul "clasei politice conducatoare" in lupta cu dusmanii oranduirii socialiste.
De ce s-ar fi schimbat radical lucrurile dupa 1990, pentru ca s-au schimbat niste denumiri si niste sigle? Oamenii nu s-au schimbat, relatiile de rudenie si cumetrie s-au dezvoltat, batranii i-au educat pe tineri, in acelasi spirit, pana si Codul Penal a avut nevoie de mai multi ani ca sa fie modificat si nici dupa "reformele majore"din epoca basisto-macovista nu a fost suficient modificat pentru a consacra egalitatea dintre acuzare si aparare, cei mai multi judecatori au fost procurori, ba unii chiar si angajati (ofiteri) ai SRI si ai cine mai stie caror servicii...
Influenta serviciilor secrete exista in toate tarile lumii, orice serviciu care nu este controlat public in mod eficient tinda sa-si extinda influenta, orice serviciu care este folosit abuziv de catre politicieni devine el insusi abuziv (si pot da exemple din toate tarile civilizate) asa ca...ai sa astepti mult si bine, prietene!
1. 4.1.  Excelenta expunere! (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 14:33)
  Ca sa ne rezumam la fapte: Un cetatean e cercetat, invinuit, inculpat, trimis in judecata prin rechizitoriul intocmit de Augustin Lazar. In rechizitoriu se cere pedeapsa maxima cu spor, sapte ani de inchisoare cu executare si interzicerea dreptului de a profesa. Procurorul de sedinta solicita initial exact asta. Dupa u timp in care apararii i s-au respins o gramada de probe si argumente, la concluzii, procurorul de sedinta, acelasi, o ea, o fatuca, cere o pedeapsa blinda, suspendabila. Judecatorul ia in considerare doar aceasta solicitare, ca si cind niciodata nu s-ar fi dorit altceva, ca si cum rechizitoriul n-ar fi existat. Parchetul nu a formulat apel si nici recurs. Augustin Lazar a fost multumit cu solutia care i s-a comunicat. Mai mult n-as putea spune nici daca as sti. Sau as putea?
  4.2.  ai putea? (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de doru în data de 11.01.2017, 15:04)
  nu stiu dar cred ca cercetarea (investigarea) fie ea si doar jurnalistica a unor cazuri cunoscute sau mai putin cunoscute (Ovidiu Tender care, intre altele, era la fel de renumit ca si Ghita pentru legaturile cu "serviciile", SO Vantu la fel, profesorul Voiculescu, Dan Adamescu, Nicu -NIRO- Dumitru, Cocos, ba chiar si Elena Udrea au fost, pe rand si la randul lor, protejati si executati de "servicii")
  Modul cum functioneaza, netransparent si "transpartinic" legaturile dintre "servicii", politie, procurori si judecatori este destul de cunoscut de catre cei care au fost "procesati" de sistemul justitiei penale si care au vazut arestari la fel de nejustificate ca si unele achitari sau condamnari care au urmat, persoane condamnate pe nedrept si uneori fara probe demne de acest nume...
  cred ca ai putea! si mai cred ca si altii ar putea! dar nu o sa se intample pentru ca ...
  4.3.  As putea... (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 15:20)
  Povestea asta cu Lazar nu e rezultatul unei anchete jurnalistice si nu e umflata pentru public. N-am fost gazetar in speta ci protagonist.
  4.4.  Bine... (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 15:24)
  S-ar putea pune intrebarea, legitima, de ce n-am zis nimic 17-18 ani. Raspunsul e simplu: mi-a convenit solutia, nu era sa insist sa merg la puscarie aiurea... Mai ales ca si in fond si procedural ar fi trebuit sa fiu achitat. Intrebarea asta, la fel de legitim, ar putea fi pusa insa si lui Ghita, lui Ponta, sutelor de delatori, scumpei noastre protipendade securisto-politico-bishnitzere asca...
  4.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de doru în data de 11.01.2017, 15:31)
  vezi, din acest motiv spuneam ca nu o sa se imtample, toti ceilalti au si ei motivele lor, la fel de importante pentru fiecare dintre ei...
  4.6.  A, de intimplat sa raspunda Lazar... (răspuns la opinia nr. 4.5)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 15:40)
  ... n-o sa se intimple. Saracul e perplex, cred ca ma uitase cu desavirsire... Eram doar unul din necajitii matrafoxati la norma, beliti de interesele sistemului, doar un pirlit executat la porunca. Acum isi aminteste tot, sint convins, incearca sa se linisteasca, sa se autoconvinga sa bagatelizeze... dar n-are spor. N-ar fi primul caruia ii ruinez visele frumoase, l-am asteptat 20 de ani la cotitura, timp in care m-am abtinut de la aluzii, istericale, focuri in aer. De-abia am rostogolit bulgarele...
5. fără titlu
(mesaj trimis de Sorin în data de 11.01.2017, 15:47)
Tot Mossadul l-a spalat si pe Mitica? Stiu ca il reclamase o super organizatie evreiasca la FIFA, la UEFA, erau pusi sa-l termine. A scris in cartea lui aia noua ceva? Ai citit-o?
1. 5.1.  Da, tot demers politic via servicii a fost. (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 15:56)
  N-au vrut sa intinda rahatul in fotbal. "Meciurile vietii"? Nu numai c-am citit-o, o am cu autograf de la Tovarasul Presedinte. De la pagina 227 trateaza scandalul. Mitica spune ca l-a chemat oculta in Elvetia, ca a avut o intilnire cu Marc Rich, Guggenheim si Buby Schieber care l-au judecat drept si, inpresionati de inocenta, buna credinta si anvergura Titanului din Balcesti, i-au acordat gratie si chiar l-au rasplatit pentru ca l-au inteles si placut. Bate cimpii, desigur. Cartea e "ingrijita", adica tradusa in limba romana de Dragos Dumitriu, care mi-e prieten, un prieten alfabetizat si foarte "politic" in exprimare.
  5.2.  Sorin... (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 15:58)
  ... de la Cluj?
  5.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
  (mesaj trimis de Sorin în data de 11.01.2017, 16:01)
  Nu
6. Iluzie
(mesaj trimis de Shahin în data de 11.01.2017, 15:56)
Cred ca un grup de mai mult de 5 oameni care au interese sau activitati comune sau inrudite, devine ceva organic. Nu conteaza daca este vorba de o casta, o echipa de fotbal sau de 5 prietene care isi sincronizeaza menstra. Cred ca este o iluzie sa crezi ca parti ale organismului format nu imprumuta informatii, obiceiuri, mirosuri sau usi deja deschise, de la celelalte parti ale organismului. Daca dintr-o echipa de fotbalisti un jucator isi cumpara masina scumpa, va crea un curent in acelasi sens. Daca o pisi din club se duce la toaleta vor merge poate chiar inca doua pisi din grupul ei, si lasand gluma la o parte, daca lucrezi jde ani la Procuratura sau la Tribunal, este matematic ca de un numar de ori ai iesit la tigara odata cu alti fumatori, din echipa ta, din echipe adverse, din echipe paralele. Si l-ai injurat pe Antonescu, sau pe Iliescu, sau ai aflat ca X are boala pe el sau... ca Y e tac'su. Am facut 4 ani de liceu, si desi in mod evident nu ne cunosteam personal toti, ne stiam toti.
Una peste alta, justitia este organica, si e practicata (sau impartita) de oameni. Indiferent de profilul moral, nu poti parcurge zeci de ani in functii de conducere fara sa te imprietenesti cu cineva sau fara sa te certi cu cineva. Pentru ca inseamna ca nu ai facut chiar nimic, avand in vedere ca impartirea dreptatii presupune sa numesti o parte castigatoare.
1. 6.1. Multumesc! (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 16:00)
  Am prieteni intelectuali si ma mindresc cu ei!
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2017, 16:50)
Pina la urma esti sau nu esti antisemit, coane?:)) Make ce.are de zis de treaba asta?
1. 7.1. Nu sint... (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 16:59)
  ... antisemit, prosemit, sovin, nationalist, pro sau contra nimic. Am cheltuit 18822 de zile ca sa nu gindesc pozitiv, negativ, sa nu-mi placa sau displaca nimic a priori... Eu sint cel care apreciaza lucrurile la justa lor valoare, motanul care umbla de unul singur si pentru care toate locurile sint la fel, omul fara rude al lui Ilia Ilf, un intirziat mintal extrem de destept si filosoful care refuza sa inmoaie posmagii...
  7.2. Dealtfel... (răspuns la opinia nr. 7.1)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 17:25)
  ... toata istoria e pe net, poate fi despicata in toate sensurile. tags "mihai bogdan antonescu", "mihai antonescu augustin lazar", "mihai bogdan antonescu antisemitism"...
8. Mi se pare foarte tare...
(mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 19:59)
... afirmatia lui Cornel Ivanciuc cum ca Ghita a plecat (unde-o fi plecat, eu cred ca e pe plaiurile noastre...) cu "cheia" softurilor livrate de el SRI... Caz in care o sa cam putrezeasca la pirnaie... Sau o sa putrezeasca pur si simplu, daca trimit astia vreun Nelu Valahu' (corespondentul lui Johnny English) sa-l asasineze cu seminte de dovleac scuipate la foc automat...
1. 8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2017, 22:14)
  E băiat tânăr, iubitor de viață. Știe prea bine ce riscă și merge all-in.
  Comandanții au zdrelit-o pe toate fronturile, ghiță e doar una dintre problemele lor.
  8.2. Hm... (răspuns la opinia nr. 8.1)
  (mesaj trimis de MA în data de 11.01.2017, 23:12)
  E prost. A jucat o carte proasta. Nerespectarea restrictiilor impuse de instanta de drepturi si libertati, incalcarea normelor controlului judiciar, atrage sanctiuni care nu pot fi contestate. Nici CEDO, nici Dumnezeu n-o sa-i dea cautiunea inapoi, chiar daca e achitat, chiar daca ia NUP in toate dosarele, ceea ce m-ar cam mira, ca-s patru numai la vedere, ce-o mai fi prin sertare, ce mai aduna acuma cu fuga... In situatia lui Ghita existau doua optiuni: fuga de tot (fara plan de intoarcere, ceea ce in 2017 e cam greu) sau ramasul, confruntarea, suportarea stoica a rigorilor. El se poarta ca unul care are de gind sa revina. Pe de alta parte, cred ca daca SRI voia sa-l impiedice sa dispara, putea. Asa, i s-au creat conditiile optime sa se afunde. Sa fim sinceri, n-o fi Coldea un geniu, dar nici Ghita nu-i o lumina.