CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ADMIS O SESIZARE A GUVERNATORULUI BNR Isărescu, posibil să scape de dosarul de colaborator al Securităţii

Curtea Constituţională (CCR) a admis, ieri, cu majoritate de voturi, o sesizare de neconstituţionalitate făcută de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unui dosar de la Curtea de Apel Bucureşti în care Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) solicită magistraţilor să constate calitatea acestuia de colaborator al fostei Poliţii politice comuniste.

Potrivit juriştilor consultaţi de g4.media.ro, admiterea sesizării la CCR va duce, cel mai probabil, la respingerea acţiunii CNSAS de la Curtea de Apel, unde se judecă procesul prin care se cere constatarea calităţii lui Isărescu de colaborator al securităţii.

Într-un comunicat, CCR a transmis: "Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său. Prin aceeaşi decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate".

Din cele trei motive de neconstituţionalitate invocate de avocaţii lui Isărescu (casa de avocatură Valeriu Stoica), judecătorii CCR au admis-o pe cea referitoare la o modificare de lege din 2019, care a permis reluarea verificărilor în cazul său: aceasta a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

Modificarea respectivă a urmat traseul Camera Deputaţilor-Senat dar, potrivit avocaţilor lui Mugur Isărescu, lucrurile ar fi trebuit să stea invers, iar CCR le-a dat dreptate acestora.

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a precizat că decizia Curţii arată că legea care permite reluarea verificărilor nu are nicio problemă de conţinut, ceea ce înseamnă că procesul poate fi reluat pe viitor.

"Este scuza perfectă şi perpetuă. Asta este decizia Curţii, trebuie să ne supunem. Important este că legea (nu are nicio problemă de conţinut)... S-a considerat că legea ar fi trebuit să meargă mai întâi la Senat şi apoi la Camera Deputaţilor. Asta nu înseamnă că nu poate să fie reluată legea, se poate. Este doar o chichiţă. Dar Curtea Constituţională este suverană. Să vedem ce o să spună (CCR) când va fi sesizată cu neconstituţionalitatea legii privitoare la paşaportul verde obligatoriu. Acolo trebuia să iasă o lege perfectă, dar ea este exact pe aceeaşi chestiune (vulnerabilă, când va fi supusă controlului de constituţionalitate - n.r.), tot pe bicameralism. Ar fi trebuit să fie invers decât s-a întâmplat. (...) Eu într-o anumită măsură, să fiu sincer, mă bucur că a ieşit aşa (decizia în cazul Isărescu) pentru că, după câte se observă, nu este vorba despre conţinutul legii ci de o chichiţă procedurală, dar o să folosim chestiunea asta atunci când se va sesiza Curtea pe partea de paşaport verde. Să vedem atunci cum vor scoate cămaşa, judecătorii de la Curtea Constituţională", a spus Piperea.

În acţiunea înaintată instanţei, CNSAS susţine că Isărescu a activat ca informator al Securităţii în perioada 1979-1989, cu numele conspirativ Manole, perioadă în care a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială.

El a fost acuzat că a furnizat Securităţii informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist şi comentarii negative la adresa nivelului de trai din ţară. La momentul depunerii dosarului, prin vocea unui consilier al său, Isărescu a negat că ar fi fost colaborator al Securităţii.