Curtea Constituţională a respins excepţia ridicată de Sorin Ovidiu Vântu

Curtea Constituţională a respins, ieri, excepţia de neconstituţionalitate ridicată în procesul în care Sorin Ovidiu Vântu este judecat cu privire la constituirea Băncii de Investiţii pentru Dezvoltare (BID), prin care acesta contestă dispoziţiile mai multor articole. Apărătorii lui Vântu au contestat neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului 292 din Codul Penal, art.52, alin.2 şi art. 51, alin.3 din Codul de Procedură Penală, art. 29, alin.6 din Legea nr.47/1992 şi art. 9, alin.1, devenit art.15, alin.1, în forma republicată din Legea nr.58/1998. Potrivit avocaţilor, din cele patru excepţii două se referă la cereri de recuzare, una la mai multe articole din legislaţia bancară, iar alta la reglementările privind infracţiunea de fals în declaraţii. În 24 de aprilie, magistraţii Tribunalului Bucureşti au luat act de suspendarea procesului în care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu este judecat sub acuzaţia de nereguli cu privire la constituirea BID, până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a mai multor excepţii de neconstituţionalitate invocate de-a lungul procesului de către apărătorii inculpatului. Tribunalul Bucureşti a luat act de suspendarea procesului, după ce un alt complet al aceleeaşi instanţe a constatat că excepţiile ridicate de avocaţi pe durata procesului sunt admisibile şi trebuie soluţionate de Curtea Constituţională.

Omul de afaceri a fost acuzat în acest dosar că a consemnat în declaraţia referitoare la autorizarea BID date false privind sursa fondurilor utilizate ca participaţie la capitalul social al băncii, precum şi pentru că a folosit o adeverinţă a S.C. SOV Invest SA Bucureşti, care atestă în mod nereal calitatea sa de investitor la FNI. În ceea ce priveşte acuzaţia, Vântu a susţinut că a semnat doar chestionarul şi declaraţia, nu toată documentaţia privind constituirea BID. La 15 iunie 2005, a fost condamnat la doi ani închisoare de magis­traţii Judecătoriei sectorului 1 şi a fost obligat la plata a peste un miliard de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. De asemenea, au fost anulate înscrisurile false pe baza cărora a fost dat aviz favorabil constituirii BID. Împotriva hotărârii de condamnare, Vântu a formulat apel la Tribunalul Bucureşti, instanţă care în august 2005 a admis apelul, a casat hotărârea de condamnare şi a trimis dosarul spre rejudecare la Judecătoria sectorului 1. Sentinţa în dosarul constituirii BID a fost pronunţată, la 18 ianuarie 2007, de Judecătoria sectorului l, care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vântu la doi ani de închisoare cu executare, obligându-l şi la plata a 150 de mii lei noi, cheltuieli de judecată. Întrucât nu este definitivă, sentinţa a putut fi atacată cu apel la Tribunalul Bucureşti. Primul termen al apelului a avut loc la 27 februarie. Atunci, avocaţii lui Vântu au solicitat amânarea judecării apelului, susţinând că trebuie mai întâi soluţionat un recurs declarat de ei la Judecătoria sectorului 1, împotriva unei încheieri de şedinţă din ianuarie 2007, prin care fuseseră respinse unele excepţii de neconstituţionalitate ridicate de aceştia. Astfel, instanţa a decis amânarea judecării apelului, până la soluţionarea acelui recurs. În 27 martie, instanţa a acordat un nou termen pentru a lua la cunoştinţă de soluţia unui alt complet al Tribunalului, care trebuia să se pronunţe pe 20 aprilie asupra recursului avocaţilor lui Vântu la respingerea unei excepţii de neconstituţionalitate. Atunci, judecătorii au spus că nu pot continua procesul până când nu vor afla dacă dosarul va fi trimis la Curtea Constituţională, sau nu.

Numele lui Sorin Ovidiu Vântu este vehiculat şi în dosarul prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii (FNI). La termenul din 29 mai 2006 al procesului FNI, avocatul Mariei Vlas a cerut inculparea lui Sorin Ovidiu Vântu în acest dosar. La rândul său, Ioana Maria Vlas l-a indicat pe Sorin Ovidiu Vântu drept principal vinovat pentru prăbuşirea fondului. Procurorii l-au trimis în judecată pe Vântu sub acuzaţia că, în momentul constituirii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, în august 1999, acesta ar fi declarat în fals că sumele reprezentând contribuţia sa la capitalul social sunt venituri personale, şi nu credite, încălcând Legea privind activitatea bancară. Potrivit anchetatorilor, omul de afaceri ar fi declarat iniţial că va contribui cu banii lui la capitalul băncii, dar, de fapt, ar fi folosit sumele de bani scoase din FNI pe numele apropiatului său, Nicolae Popa.