CURTEA DE APEL BUCUREŞTI A STABILIT: Traian Băsescu, "turnător" la Securitate

Am avut un preşedinte tur­nător la fosta Securitate. Cel puţin asta au decis, în primă instanţă, magis­traţii Curţii de Apel Bucureşti, care au stabilit, vineri, că Traian Băsescu a fost colaborator al temutei instituţii de represiune din vremea regimului conumist.

În dispozitivul sentinţei se arată: "Admite acţiunea. Constată calitatea de colaborator al Securităţii în privinţa pârâtului Băsescu Traian. Cu recurs în 15 zile de la comunicare".

Verdict a fost pronunţat după ce Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a stabilit, pe baza unor noi probe, că fostul preşedinte al ţării şi-a turnat colegii de facultate, semnând note cu numele conspirativ "Petrov". Potrivit CNSAS, Băsescu dădea informaţii la Securitate despre comportamentul, atitudinea şi poziţia colegilor săi faţă de regimul comunist.

Imediat după sentinţa pronunţată de judecătorii CAB, Traian Băsescu a declarat: "La 21 de ani, habar nu aveam că sunt un departament al Securităţii, contrainformaţiile militare. (...) Nu am ce să-mi reproşez. Astea au fost vremurile în care eu am trăit. Nu am ce să comentez. E uşor să dai ceasul înapoi cu 45 de a ani. Viaţa merge înainte. Nu am a comenta. Poate va trebui să fiu mai clar în declaraţiile de la Înalta Curte".

Actualul deputat european a afirmat că va contesta sentinţa Curţii de Apel Bucureşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termenul legal, de 15 zile de la comunicare.

Fostul preşedinte al ţării a ţinut, cu acest prilej, să reamintească modul în care a contribuit la condamnarea comunismului în ţara noastră.

Traian Băsescu a precizat: "Îmi pare rău că au apărut acum aceste informaţii, după ce am condamnat comunis­mul, după ce am deschis arhivele Securităţii, după ce am deschis arhivele Comitetului Central".

În legătură cu sentinţa Curţii de Apel Bucureşti, am dorit să aflăm părerea lui Theodor Paleologu, candidat la preşedinţie din partea PMP, formaţiune politică înfiinţată de Traian Băsescu. Din păcate, Paleologu nu a dat curs solicitării noastre.

Nici amiralul Vergil Chiţac, actual senator independent, nu a dorit să comenteze decizia instanţei de fond în legătură cu statutul de colaborator al Securităţii constatat pentru Traian Băsescu.

Chiţac a precizat că Băsescu este cel care i-a conferit, prin decret prezidenţial, gradul de amiral, şi că, în aceste condiţii, nu poate comenta decizia magistraţilor.

Amintim că la termenul anterior pronunţării sentinţei, Traian Băsescu le-a transmis judecătorilor că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate "căpitan Traian Băsescu". De asemenea, fostul preşedinte al ţării a precizat că nu a ştiut că serviciul de contrainformaţii al Armatei era unul şi acelaşi lucru cu fosta Securitate.

El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional.

Băsescu a mai spus: "Navele româ­neşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii străini puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea".

El a menţionat că a dat două note colonelului de contrainformaţii Tudor, deoarece risca să fie exmatriculat din cadrul Institutului de Marină.

Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină. Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fos­ta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băses­cu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

"Analizând informaţiile, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice", sus­ţine CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea aces­tuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

Menţionăm că membrii CNSAS au emis în 2002, 2004 şi 2006 decizii potrivit cărora Traian Băsescu nu a fost agent/colaborator al Securităţii ca poliţie politică, decizia din 2006 fiind menţinută şi în 2009, ca urmare a verificărilor făcute cu ocazia alegerilor prezidenţiale. Ultima astfel de adeverinţă a fost eliberată în februarie 2014, după ce Colegiul a analizat noi documente descoperite în arhivele instituţiei, documente ce nu fuseseră verificate până atunci.

Decizia Curţii de Apel a fost pronunţată pe baza unor documente care ar fi fost livrate către CNSAS încă din 2006, dar care nu au fost inventariate până în primăvara lui 2019.