CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI: "Autoritatea Bancară Europeană nu şi-a putut îndeplini mandatul de protecţie a consumatorilor"

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) nu a putut să îşi îndeplinească mandatul de protecţie a consumatorilor, din cauza lipsei de resurse, a constrângerilor juridice şi a faptului că autorităţile naţionale cu rol de protecţie a clienţilor nu sunt suficient de bine reprezentate în procesul decizional al Autorităţii, susţine un raport al Curţii Europene de Conturi.

"Mulţi dintre membrii Consiliului Supraveghetorilor (n.r. al EBA) au doar un mandat de protecţie a consumatorilor limitat sau nu au unul deloc, motiv pentru care există riscul unor decizii suboptime referitoare la aceste aspecte", explică oficialii Curţii Europene de Conturi.

O altă problemă pe care aceştia o semnalează este că atât EBA, cât şi Autoritatea Europeană a Asigurărilor şi Pensiilor Ocupaţionale (EIOPA) şi Autoritatea Europeană a Valorilor Mobiliare (ESMA) au ca obiectiv protecţia consumatorilor, ceea ce poate duce la suprapunerea de responsabilităţi, având în vedere că, de exemplu, produsele de asigurare pot fi cumpărate atât de la companiile de profil, cât şi de la bănci.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere a Băncii Naţionale a României (BNR), a participat, în ultima perioadă, la toate şedinţele Consiliului Supraveghetorilor din cadrul EBA, după ce a lipsit de la acestea timp de aproape un an de zile, potrivit minutelor şedinţelor.

Un mecanism de supraveghere a sistemului bancar european necesită o împărţire clară a rolurilor pe care urmează să le joace Banca Centrală Europeană (BCE), Autoritatea Bancară Europeană şi băncile centrale ale statelor membre, pentru a avea succes, potrivit raportului Curţii Europene de Conturi.

"Pentru a evita riscul suprapunerii de sarcini şi a responsabilităţilor neclare, recomandăm ca rolurile şi responsabilităţile să fie clarificate, în cadrul legislaţiei sau a memorandumurilor de înţelegere între BCE, EBA şi reglementatorii locali", afirmă documentul Curţii.

Instituţia responsabilă cu auditul structurilor Uniunii Europene propune şi crearea unor proceduri care să asigure cooperarea şi schimbul de informaţii între cele trei părţi, cu atenţie sporită asupra perioadei care precede intrarea în funcţiune a Mecanismului Unic de Supraveghere (MUS).

Acest mecanism este prima componentă a Uniunii Bancare Europene care ar urma să fie creat şi presupune ca, din luna noiembrie a acestui an, BCE să preia rolul de supraveghetor al celor mai mari bănci din zona euro.

Autoritatea Bancară Europeană a luat fiinţă la 1 ianuarie 2014, cu un rol sporit în supraveghere şi reglementatea sectorului bancar, faţă de predecesorul său, Comitetul Supraveghetorilor Bancari Europeni, şi cu mandat care priveşte protecţia consumatorilor.

Curtea Europeană de Conturi afirmă, în raportul său, că apariţia EBA şi reformele care au urmat au reprezentat primi paşi importanţi ai răspunsului la criza financiară.

În acelaşi timp, însă, au fost identificate neajunsuri în privinţa funcţionării noilor aranjamente în zonele de supraveghere transfrontalieră a sectorului bancar, evaluarea rezistenţei la şocuri a băncilor din UE şi promovarea protecţiei consumatorilor de servicii financiare, semnalează Curtea.

Raportul mai arată că, deşi Comisia Europeană şi EBA au reacţionat faţă de criză cu o agendă amplă de reglementări, perioadele de consultare publică de la Autoritate şi de la Direcţia Generală Piaţă Internă şi Servicii au fost scurte. În plus, termenele la care EBA a trebuit să trimită propunerile au fost scurte şi nu a existat o evaluare a impactului pe care pachetele legislative respective ar urma să îl aibă.

• "EBA, rol limitat în supravegherea bancară transfrontalieră"

Deşi EBA a contribuit la îmbunătăţirea supravegherii transfrontaliere a băncilor, din poziţia de facilitator şi coordonator al activităţii supraveghetorilor naţionali, rolul său a fost limitat, în multe privinţe, atrage atenţia Curtea Europeană de Conturi.

"Activitatea zilnică de supraveghere a băncilor rămâne în sarcina autorităţilor locale, iar EBA nu desfăşoară activităţi de supraveghere directă a instituţiilor financiare. Convergenţa supravegherii prin intermediul colegiilor de supraveghetori este limitată, colegiile petrecând prea mult timp pentru discutarea procedurilor, în loc să se concentreze asupra riscurilor", notează raportul Curţii de Audit.

Documentul precizează că Autoritatea Bancară Europeană nu dispune de autoritatea necesară pentru a lua sau impune decizii care privesc convergenţa supravegherii şi rezolvarea disputelor dintre autorităţile naţionale.

"Deşi EBA a făcut eforturi importante pentru a rezolva disputele dintre supraveghetorii naţionali, aceasta are atribuţii limitate în domeniul medierii", conform oficialilor Curţii Europene de Conturi, care au adăugat că Autoritatea a avut un mandat legal şi personal limitate pentru derularea testelor de stres din anul 2011.

Chiar dacă EBA este instituţia responsabilă pentru iniţierea şi coordonarea testelor de stres la nivel european, realizarea efectivă a acestora cade în sarcina autorităţilor naţionale competente şi există "o ambiguitate" cu privire la cine îşi va asuma responsabilitatea pentru teste, subliniază domniile lor.

Documentul Curţii recomandă acordarea de timp suficient pentru realizarea de acte legislative şi analize de impact transsectoriale, oferirea către EBA a unui mandat clar şi cuprinzător şi a suficient personal cu experienţă, întărirea măsurilor de protecţie a consumatorilor, realizarea unui sistem de evaluare a performanţelor Autorităţii şi clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor tuturor actorilor implicaţi în proiectul Uniunii Bancare.

Michel Barnier, comisarul european responsabil pentru Piaţa Internă şi Servicii, a declarat că raportul Curţii Europene de Conturi nu pune sub semnul întrebării misiunea EBA după ce BCE va prelua supravegherea celor mai mari bănci din zona euro, potrivit Bloomberg.

Domnia sa a susţinut că rolul Autorităţii Bancare Europene în arhitectura de supraveghere a UE este "crucial".

Ziarul BURSA a scris, săptămâna trecută, despre intenţiile Comisiei Europene să ofere noi responsabilităţi către EBA, ESMA, EIOPA şi Comitetul European de Risc Sistemic (ESRB).

Cele patru entităţi ar urma să primească, printre altele, puteri sporite, pentru a putea să intervină în pieţe.

Proiectul Uniunii Bancare se bazează pe trei piloni, şi anume un Mecanism Unic de Supraveghere, singurul aprobat până în prezent, un Mecanism Unic de Rezoluţie şi un fond comun de garantare a depozitelor.

Înainte ca băncile care întâmpină probleme să apeleze la fondul comun de rezoluţie, acestea ar urma să fie recapitalizate cu banii acţionarilor, creditorilor şi deponenţilor negarantaţi, în urma unui acord al Parlamentului European şi al statelor membre, de la sfârşitul anului trecut.