DACĂ SE VA DOVEDI CĂ PARLAMENTUL A GREŞIT Isărescu, posibil să scape de dosarul de colaborator al Securităţii

O eroare din procesul legislativ este posibil să-i aducă guvernatorului BNR Mugur Isărescu închiderea dosarului de colaborator al Securităţii, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, scrie g4media.ro. Prin intermediul avocatului său, fostul preşedinte PNL Valeriu Stoica, Isărescu a sesizat Curtea Constituţională despre faptul că o modificare de lege din 2019, care a permis reluarea verificărilor în cazul său, a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

În mod concret, modificarea respectivă a urmat traseul Camera Deputaţilor ÷ Senat dar, susţine Isărescu, ar fi trebuit ca lucrurile să stea invers. Pe data de 30 septembrie, Curtea Constituţională va analiza sesizarea şi, în cazul în care o va admite, modificarea de lege va deveni neconstituţională, iar acţiunea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) prin care se cere constatarea calităţii de colaborator al lui Isărescu va fi respinsă.

O sursă din cadrul CNSAS a declarat pentru publicaţia citată că guvernatorul "va fi «albit» la masa verde a CCR, fără probleme".

La sfârşitul lunii ianuarie 2019, senatorul ALDE Daniel Zamfir a depus la Senat o propunere legislativă care permitea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) reverificarea dosarelor pentru persoanele care anterior primiseră adeverinţă de necolaborare, dar pentru care instituţia primeşte informaţii noi. Până atunci, acest lucru nu era posibil din punct de vedere legal.

Oficial, Zamfir şi-a motivat propunerea prin intenţia de a corecta "ascunderea adevărului în ceea ce priveşte calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi (...) absolvirea persoanelor vizate de răspundere morală şi uneori chiar penală, lăsând nesancţionate declaraţii necorespunzătoare adevărului". 2019 era şi anul în care expira mandatul guvernatorului.

Unul dintre primii paşi în cazul oricărei propuneri legislative este verificarea competenţei, decisive fiind punctele de vedere ale Consiliului Legislativ (în special) şi Comisiei de Constituţionalitate, în acest caz din Senat. În martie 2019, ambele au susţinut că, în cazul propunerii lui Zamfir, este vorba de o lege organică şi că prima cameră sesizată trebuie să fie Camera Deputaţilor.

Consiliul Legislativ era condus, la acel moment, de Dragoş Iliescu (76 de ani). Acesta fusese numit în funcţie în 2001, prin voturile PSD, postul fiind unul "pe viaţă". Este o instituţie unde sunt plasate periodic "sinecurile de partid". Inclusiv Iiescu, care s-a retras din funcţie în 2020, a fost înlocuit pe linie de partid de către fostul ministru al Justiţiei, pesedistul Florin Iordache, scrie sursa citată.

Şi Guvernul condus de Viorica Dăncilă a trimis un aviz pe marginea acestei modificări de legi - unul negativ, dar fără a invoca nicăieri situaţia camerei decizionale. Pe 3 iunie 2019, modificarea a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor, ca urmare a depăşirii termenului de 45 de zile prevăzut de Constituţie pentru dezbatere, iar pe 3 iulie a trecut şi de Senat cu 86 de voturi pentru, zerp respingeri şi abţineri.

Modificarea a fost depusă la Secretarul general şi anunţată în plenul Senatului, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituţionalităţii, documentul fiind apoi trimis la Preşedinţie unde a trecut şi de controlul specialiştilor de acolo. Modificarea a fost promulgată pe 26 iulie 2019 şi publicată în Monitorul Oficial trei zile mai târziu, data la care a intrat în vigoare ca Legea nr. 161/2019.

După 11 luni, în iunie 2020, CNSAS a depus la Curtea de Apel Bucureşti o acţiune în care solicita magistraţilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii pentru Isărescu, care fi avut numele conspirativ Manole.

Isărescu primise înainte de 2010 adeverinţe de necolaborare, dar, din acel an, CNSAS primise documente noi legate de relaţia acestuia cu fosta Poliţie Politică, documente pe care, însă, nu le-a putut analiza până la modificarea lui Zamfir.

În acţiune, CNSAS a arătat că actualul guvernator a activat ca informator al Securităţii în perioada 1979-1989, perioadă în care a a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială. El a fost acuzat că a furnizat Securităţii informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist şi comentarii negative la adresa nivelului de trai din ţară. Prin vocea unui consilier al său, Isărescu a negat că ar fi fost colaborator al Securităţii.

În acest moment, procesul este suspendat, după ce, în aprilie 2021, Curtea de Apel a admis cererea lui Isărescu de sesizare a Curţii Constituţionale legat de neconstituţionalitatea a trei dispoziţii legale în baza cărora este judecat.

Primele două se referă la definiţia din lege a termenului "colaborator" şi la posibilitatea de reverificare a persoanelor, ultima fiind considerată discriminatorie şi încălcând principiul neretroactivităţii. A treia se leagă de traseul urmat de modificarea lui Zamfir în procesul legislativ.

Casa de avocatură a fostului ministru al Justiţiei Valeriu Stoica argumentează în cererea de sesizare a CCR depusă în dosarul de la Curtea de Apel că acest proces trebuia să urmeze traseul Senat ÷ Camera Deputaţilor, ultima fiind cameră decizională. Motivul: modificarea nu presupunea adoptarea unei legi organice, aşa cum au susţinut Consiliul Legislativ şi Comisia de Constituţionalitate, ci a unei legi ordinare, iar în acest caz camera decizională este Camera Deputaţilor.

Avocatul lui Isărescu a mai susţinut că doar înfiinţarea din 2008 a CNSAS a avut nevoie de adoptarea unei legi organice; alte dispoziţii, care ţin de organizarea şi funcţionarea CNSAS, inclusiv modificarea din 2019, aveau nevoie de adoptarea unei legi ordinare. Or, în situaţia din urmă a fost încălcat principiul bicameralismului deoarece cameră decizională trebuia să fie Camera Deputaţilor.

"Obligaţia de confidenţialitate, pe care o au avocaţii, mă împiedică să comunic date despre dosarele în care asigur asistenţa juridică", a spus Valeriu Stoica, avocatul guvernatorului Mugur Isărescu.

Un detaliu inedit, descoperit de g4media.ro, care nu apare în argumentaţia avocatului lui Isărescu: la aproape opt luni de la promulgarea modificării, Comisia pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Camera Deputaţilor a avizat negativ proiectul lui Zamfir, în document scriindu-se: "Camera Deputaţilor este Cameră Decizională". Avizul a fost tardiv, modificarea fiind aprobată tacit în iunie 2019.

Referitor la temeiul excepţiei ridicate de Isărescu, CNSAS a transmis Curţii de Apel Bucureşti că aceasta nu este întemeiată. Consiliul susţine că, în mod corect, modificarea a fost făcută prin lege organică şi a invocat faptul că, în baza jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul bicameralismului este încălcat "doar în situaţia unor diferenţe foarte mari între textele adoptate de cele două Camere", situaţie care nu este valabilă în cazul modificării lui Zamfir.

De precizat că argumentaţia CNSAS pentru partea aceasta este extrem de subţire, întinzându-se doar pe 20 de rânduri, în timp ce punctul de vedere al instituţiei referitor la toate cele trei excepţii ridicate de Isărescu are 14 pagini.

"E posibil să se admită excepţia, nu contest, dar mă întreb cum au putut să greşească cei de la Consiliul Legislativ. De obicei, aveau puncte de vedere pertinente", a spus şi senatorul Daniel Zamfir, în prezent membru PSD.

O sursă din cadrul CNSAS a declarat, pentru publicaţia online: "Angajaţii care au urmărit procesul cu Isărescu şi cunosc în detaliu conţinutul sesizării la CCR sunt, pe bună dreptate, foarte îngrijoraţi, mai ales că, măcar formal, în ce priveşte inversarea camerelor decizionale, sesizarea este întemeiată. Dacă a fost o greşeală sau o ticăloşie, asta nu putem spune, dar nici nu contează. Personal, cred că a fost intenţionat, din următorul motiv: proiectul de modificare a OUG 24/2008 a fost depus corect, la Senat, deoarece Camera Deputaţilor trebuia să fie cameră decizională. Or, Consiliul Legislativ a «deturnat» traseul firesc şi mi-e greu să înţeleg cum nu a văzut că proiectul nu viza înfiinţarea unei autorităţi administrative (care ar fi justificat postura Senatului de cameră decizională), ci viza doar o simplă abrogare a unui articol cu efecte discriminatorii în privinţa deconspirării (abroga vechiul Art. 32, care împiedica re-verificarea anumitor categorii de funcţii, cele verificate la cerere, spre deosebire de categoria funcţiilor verificate din oficiu, care pot fi reverificate de foarte multe ori - de câte ori candidează o persoană). Eu personal cred că eroarea nu e întâmplătoare, dar nu mai contează, aici Isărescu are dreptate şi va fi «albit» la masa verde a CCR, fără probleme".

Sursa citată atenţionează şi asupra altei prevederi legale contestate de Isărescu, referitoare la definiţia "colaboratorului": "Ceea ce e grav şi periculos în sesizarea lui ţine de definiţia colaboratorului, fiindcă este un concept central în lege. Dacă pică definiţia, pică toată legea. Or, el «demonstrează» că definiţia este greşită, neconstituţională şi are efecte imprevizibile, apelând la o ticăloşie argumentativă inedită: încrucişează sau tricotează citate din 4 decizii ale Înaltei Curţi, dintre care una singură priveşte un civil (ca şi el), iar restul sunt ofiţeri. (...) este o tentativă de a induce în eroare Curtea, prin compararea motivărilor ICCJ pentru hotărâri referitoare la ofiţeri de Securitate cu motivarea unei singure acţiuni privind un civil colaborator. Or, sunt definiţii diferite în lege, materii juridice diferite!".

"Domnul guvernator nu face alte declaraţii pe acest subiect câtă vreme procesul e în curs", a declarat pentru g4media.ro purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.