DANIELE NOUY, MECANISMUL UNIC DE SUPRAVEGHERE: "Lăsaţi băncile slabe să moară"

Unele instituţii de credit din zona euro nu au niciun viitor şi ar trebui lăsate "să moară", potrivit noului şef al Mecanismului Unic de Supraveghere (SSM - autoritatea de reglementare bancară a regiunii), Daniele Nouy, care sugerează astfel o abordare mai dură pentru supervizarea blocului monetar.

În opinia sa, unele instituţii financiare trebuie lăsate să dispară într-un mod ordonat, fără să fie necesară încercarea fuziunii acestora cu alte instituţii.

Potrivit Financial Times, Nouy este de acord cu Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), care susţine că viitoarele teste de stres pe care le va derula BCE vor trebui să arate că unele bănci nu sunt credibile. "Trebuie să acceptăm că unele bănci nu au viitor", a spus Daniele Nouy, evitând speculaţiile pe marginea unui val de consolidări în sistemul bancar, care ar putea salva instituţiile slabe.

Daniele Nouy susţine că băncile cu probleme din zona euro vor fi lăsate să falimenteze, dacă rezultatele viitoarelor teste de stres vor arăta că acestea sunt nesustenabile.

Daniele Nouy a mai declarat că vrea să slăbească legătura dintre guverne şi băncile blocului european, care a stat în centrul crizei regiunii.

Oficialul SSM a precizat că "tradiţia trebuie ruptă", iar instituţiile de credit ar trebui obligate să deţină garanţii pentru obligaţiunile suverane, astfel încât să fie distrusă legătura toxică dintre băncile cu probleme şi guverne.

Parlamentul European a aprobat, în luna ianuarie, numirea Danielei Nouy în funcţia de preşedinte al SSM. Fost oficial în banca centrală a Franţei, Daniele Nouy va răspunde de supravegherea celor mai mari 130 de bănci europene, începând cu luna noiembrie 2014.

Mecanismul Unic de Supraveghere va fluidiza supervizarea bancară în UE prin aplicarea aceloraşi reguli unui număr de aproximativ 6.000 de bănci din zona euro.

Daniele Nouy: "Toate băncile vor trebui supravegheate după acelaşi manual, după aceleaşi reguli".

• • Pierderi de 100 miliarde euro în sectorul bancar elen

Criza datoriilor i-a adus sectorului bancar elen pierderi de 100 miliarde de euro din 2009 până în prezent, din cauza restructurării datoriei Greciei şi a creditelor neperformante, potrivit unei analize ekathimerini.com. Aceasta arată că băncile din Grecia speră că rezultatele testelor de stres derulate de compania "BlackRock Solutions", ce urmează să fie anunţate după 20 februarie, nu vor da o cifră mai mare.

Reducerea datoriilor de stat şi a împrumuturilor către companiile de stat a costat băncile elene 45,3 miliarde euro, iar nivelul pierderilor provocate de creditele neperformante se ridică la 45 miliarde euro. În plus, băncile elene au pierdut aproximativ 10 miliarde euro în urma participării la programul de restructurare a datoriilor Greciei.

Cel mai greu an pentru băncile elene a fost 2011: pierderi estimate la 28,3 miliarde euro. În 2012, pierderile s-au ridicat la 5,3 miliarde de euro.

"National Bank of Greece", "Piraeus Bank", "Eurobank" şi "Alpha Bank" sunt incluse în testele de stres.

• • Analiştii se îndoiesc că avertismentul va fi pus în practică

Declaraţia lui Daniele Nouy este surprinzătoare, dar corectă, consideră analistul economic Aurelian Dochia, care precizează că nu ştim în ce măsură afirmaţiile preşedintelui SSM vor fi aplicate, în contextul tensiunilor care există, în prezent, pe piaţa bancară europeană.

"Afirmaţia marchează o schimbare de direcţie faţă de politica de până acum a oficialilor europeni", ne-a declarat domnia sa.

Interconexiunile care există în sistemul bancar pun şi instituţiile de credit mici în situaţia să declanşeze efecte în lanţ la nivelul încrederii, în cazul în care ar fi lăsate să falimenteze, atrage atenţia Aurelian Dochia.

Analistul vede spusele lui Daniele Nouy drept o atenţionare menită să testeze reacţiile pieţei.

Călin Rechea este, la rândul său, de părere că prăbuşirea unei bănci de dimensiune redusă riscă să afecteze întreaga construcţie bancară din Europa. "Din cauza sistemului rezervelor fracţionare, falimentul unei bănci cu active de 20 miliarde euro poate duce la apariţia unei reacţii în lanţ", ne-a precizat economistul.

Băncile slabe pe care le menţionează preşedintele SSM sunt, în general, de dimensiune peste medie, instituţiie de credit mici având, de regulă, bilanţuri mai "curate" decât acestea, potrivit lui Călin Rechea, domnia sa susţinând că declaraţia oficialului european nu este mai mult decât un "avertisment gol". (A.S.)