O simulare privind plăţile efectuate de cei care ar fi tentaţi acum să-şi lase cheile de la casă băncii plecând fluierând, fără griji şi fără datorii, arată că, de fapt, băncile au de câştigat şi în acest scenariu. E drept, ceva mai puţin.
Cu creditul Prima Casă vedetă pe piaţa imobiliară, e greu să ne mai amintim cum era înainte de mai 2009. Totuşi, se mai găsesc credite imobiliare asemănătoare cu vechile împrumuturi ipotecare acordate în perioada 2007-2008, în plin boom al pieţei creditului. Folosind site-ul conso.ro, obţinem o ierarhizare a ofertelor băncilor pe segmentul creditelor imobiliare, iar în coada listei găsim oferta Băncii Feroviare, una care seamănă izbitor cu criteriile de acordare a împrumuturilor în vremurile bulei (DAE de 7,82%). Mai exact, la preţul imobilului achiziţionat prin credit de 121.500 euro (cam valoarea unui apartament de 3 camere prin Tineretului, cu 8 ani în urmă), clientul primeşte 90.000 euro să-şi cumpere casa mult-dorită după ce banca s-a asigurat că acesta dispune din surse proprii de 31.500 euro. Dacă DAE de aproape 8% vi se pare mare, nu uitaţi că niveluri de aproximativ 4% au apărut ulterior la lei doar ca efect al garanţiei statului inclusă în creditele Prima Casă odată cu 2009. În 2007, DAE de 8% era chiar o ofertă atractivă, având în vedere marjele mari practicate atunci şi nivelul Euribor din acel moment. Cel mai frecvent, cei care luau credite ipotecare plăteau DAE în jur de 10%.
Să presupunem acum că preţul apartamentului scade după 8 ani cu 50%, cam ce s-a întâmplat cu apartamentele din Bucureşti din 2007 până acum. E uşor de spus că banca va primi o locuinţa de puţin peste 60.000 euro şi va marca pierderea...
Să nu ne grăbim însă şi să calculăm cât plăteşte debitorul nostru în acest interval. Rata sa este de 633 euro după cum aflăm de pe Conso.ro aşa că, în 8 ani, va da în total 633 x 12 x 8= 60.700 euro. Să nu uităm de avansul de 31.500 euro. Dacă vrea să plaseze cheile băncii după 8 ani, a pierdut 92.700 euro. Banca a primit doar din rate 60.700 euro, rămânâd în plus şi cu casa care mai face doar 60.000 euro. Una peste alta, banca a dat 90.000 şi ar putea încasa peste 120.000 euro după valorificarea proprietăţii, o sumă care este totuşi inferioară ratelor cumulate pentru 30 de ani, adică 227.880 euro (633 x 12 x 30). Deci pierderile băncii vin, de fapt, din diminuarea profitului.
Debitorul nostru, dacă ar vrea să o ia de la zero, solicitând un alt împrumut ipotecar (de această dată un credit Prima Casă), pentru o proprietate de 60.000 euro (264.000 lei), ar trebui să împrumute de la bancă 75% din sumă. Pentru cei 45.000 de euro (echivalentul a 200.000 lei) va plăti în 30 de ani aproximativ 72.000 euro (316.000 lei), dacă dobânzile nu cresc între timp şi cursul rămâne stabil. Trăgând linie, în loc să plătească 227.000 euro în 30 de ani la primul împrumut, va achita în 38 de ani 92.700 euro (bani pierduţi la prima tentativă) plus 72.000 euro la al doilea credit pe 30 de ani, deci iese cu un "câştig" de circa 63.000 euro (oricum, va plăti la final aproape 165.000 euro pentru un apartament de numai 60.000 euro).
Ar mai fi un singur aspect de marcat. Chiar avea prima bancă cei 90.000 euro, iniţial? Cum băncile multiplică masă monetară pornind de la efectul de levier dat de rezervele minime obligatorii (RMO), banca creditoare a fost obligată să aibă doar 40% din suma de 90.000 euro, cât erau RMO-urile în 2007, adică 36.000 euro. Cu alte cuvinte, cei 36.000 euro din 2007 se pot întoarce la bancă după 8 ani, sub forma a peste 120.000 euro, moment în care banca noastră se pune pe plâns şi cere ca legea dării în plată să nu fie promulgată deoarece profiturile îi sunt afectate.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 00:18)
banul imprumutat costa fff mult. si trebuie dat inapoi. restul sint populisme.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 00:19)
iar titlul e idiot! cum adica pierd bancile din profit?!
2.1. Adica marcheaza un profit mai mic, (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Axa în data de 03.12.2015, 09:16)
e asa de greu?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 00:22)
acuma vad ca e dl dogaru cel care se exprima, "huxley" de pe forumul agf.... unul care a emis vreme de 10 ani doar bazaconii pe acel forum.
4. Prostii
(mesaj trimis de AN în data de 03.12.2015, 01:09)
Se vede treaba ca dl Dogaru n-a pus in viata lui piciorul intr-o banca decat in calitate de - cel mult - client. Dl Dogaru, in cazul in care aceasta lege intra in vigoare, bancile trebuie sa provizioneze in proportii apropiate de 100% orice credit cu ipoteca vor acorda. Asta inseamna, pe termen scurt, pierderi, iar pe termen lung, paralizia aproape totala a pietei creditului. Si nu e vorba doar despre creditele acordate clientilor de retail, ci despre creditele alea care fac economia sa mearga, creditele pentru companii. S-au adunat toti boii la "Bursa" si le-a dat Make liber la scris. Ce sa-i faci, asa-i cand nu-i nimeni care sa se priceapa in redactie, apar fel de fel de enormitati.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 02:15)
Ce le fac boii de la Bursa vacilor din sistemul bancar?
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de kolo în data de 03.12.2015, 07:34)
Prostache, boiinu le pot face nimic vacilor din simplul motiv ca sunt castrati. Asta e definitia unui bou ca tine, masculul vacii castrat.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 08:57)
La ce te-ai gandit kolo?
4.4. Enormitate esti tu, in mod cert (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Axa în data de 03.12.2015, 09:14)
Ratiunea de a fi a bancilor este creditaarea si nu creditarea statului, ci in primul rand a companiilor si populatiei
5. Dogaru e poet. Chiar scrie oricine articole ?
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 08:23)
Nu e primul articol al lui Dogaru, plin de aiureli.
Omul nu e ziarist, si e plin de frustari, si atunci scoate toate teoriile ciudate si rupte de realitate.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 10:30)
Nu e teorie, e realitatea. Sunt calculele pe care clientii si le fac deja. Bancile nu le ramane decat sa inghita galusca.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de George în data de 03.12.2015, 11:04)
Adevarat, dar as spune ca teoriile ciudate si rupte de realitate apar pentru ca omul este ziarist, nu economist.
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 11:43)
Economistii si aritmetica elementara... Cat de complicata sa fie pentru voi formula dobanda variabila = marja fixa + indice de referinta, incat au ajuns clientii si judecatorii sa va dea cu ea in cap?
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 08:38)
postaci ai bancilor .... lucrati in 3 schimburi? ca prea doar VOI sunteti prezenti sa atacati un articol care va arata adevarata fata .... si nu doriti sa pierdeti nici macar un cent din PROFITURILE nesimtite pe care le faceti prin RUINAREA clientilor!!!!
7. fără titlu
(mesaj trimis de George în data de 03.12.2015, 11:27)
Cu Cristian Dogaru și Calin Rechea ziarul bursa cade în penibil si
Este incredibil ziaristii care scriu aici cred ca RMO este suma pe care o banca trebuie sa o detina pentru a da un credit.
Conform art. 2 Regulament nr. 6 din 24.iul.2002: "rezervele minime obligatorii sunt disponibilităţi băneşti ale băncii/casei centrale a cooperativelor de credit, în lei şi în valută, păstrate în conturi deschise la Banca Naţională a României".
7.1. RMO aplicat la pasivele bancare (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.12.2015, 16:10)
George, hai să explicăm logic. Spune-mi și mie dacă greșesc.
De la BNR citezi foarte bine. Următoarele sunt tot de acolo. Baza de calcul a RMO este formată din pasivele bancare (adică din depozite). "baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor (cu excepţia pasivelor interbancare, a obligaţiilor către BNR şi a capitalurilor proprii);"
Banca decide să acorde un credit. Acesta este un activ pentru bancă. Odată aprobat, se formează un depozit cu acei bani în contul clientului. Deci activele băncii cresc cu valoarea creditului dar cresc și pasivele. Dacă nu scoți banii cash, BNR tot va încasa acest RMO, fie de la banca generatoare a creditului, fie de la cea unde au ajuns ca urmare a unor transferuri bancare.
7.2. Ce? (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 18:10)
Nu inteleg ce vrei sa spui? E corect sau a gresit? "suma pe care [...] trebuie sa o detina" = "disponibilitati banesti [...] pastrate" sau nu e asa?
7.3. Pasive sau active (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.12.2015, 19:01)
Nu, George se referea la faptul că editorii consideră că RMO este un soi de avans pe care trebuie să îl ai ca să acorzi credite sau că se aplică activelor (adică creditelor) în timp ce el se aplică pasivelor (adică depozitelor).