Datoria publică a ajuns la 47,8% din PIB, la finele lunii ianuarie

Datoria publică a României a ajuns la 47,8% din PIB la finele lunii ianuarie şi a depăşit pragul de 500 de miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. La finele anului trecut, datoria guvernamentală a depăşit pentru prima dată pragul iniţial de alertă din legea responsabilităţii fiscal-bugetare, de 45%. La sfârşitul lui 2019, înainte de criza sanitară şi economică provocată de pandemie, datoria guvernamentală se situa la 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB.

În luna ianuarie, datoria publică a crescut cu 5,3 miliarde lei la 503,6 miliarde şi va continua să crească la noi niveluri record ca pondere în PIB anul acesta, având în vedere planurile Guvernului pentru încadrarea într-un deficit de 7,16% din PIB şi cele privind creşterea PIB-ului nominal cu un ritm inferior deficitului. Cu un ritm puternic de creştere economică se poate totuşi stabiliza evoluţia acestui indicator pe care îl urmăresc atât agenţiile de rating cât şi investitorii străini. Deficitul bugetar reprezintă gaura de bani de la buget, bani pe care statul trebuie să îi împrumute pentru a realiza toate cheltuielile planificate prin legea bugetului de stat.

Marea parte a datoriei este pe termen mediu şi lung, circa 489 miliarde de lei. De asemenea, din totalul de 503 miliarde lei, datoria internă a administraţiei publice totalizează 247 miliarde lei, adică 23,5% din PIB, iar cea externă 255,7 miliarde lei, 24,3% din PIB. Potrivit strategiei fiscal-bugetare 2021-2024 a guvernului, datoria publică se va stabiliza şi nu va depăşi pragul de 55% la finalul orizontului de prognoză.

De menţionat că în legea responsabilităţii fiscal-bugetare, amendată în 2013, se găsesc câteva praguri care necesită măsuri din partea Guvernului când aceste praguri sunt atinse: 45% din PIB, 50%, 55% şi 60% din PIB, aceasta din urmă fiind pragul din Pactul de Stabilitate şi Creştere pentru aderarea la zona euro. Dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

Dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, lucru care se va întâmpla cel mai probabil în acest an -strategia fiscal-bugetară preconizează o datorie publică de 51,8% din PIB în acest an -, guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public (deja îngheţate) şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială, din sistemul public (asta înseamnă şi pensii). Toate aceste prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

Astfel, odată cu depăşirea pragului de 45% la finele anului trecut, Ministerul Finanţelor ar trebui să prezinte în guvern raportul ce justifică creşterea datoriei. Propunerea de măsuri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil, în momentul de faţă, nu ar fi credibilă, având în vedere situaţia macroeconomică a României şi planurile Guvernului pentru deficitul de 7,16% din PIB după cel de 9,8% din 2020.

De notat că legea responsabilităţii fiscal-bugetare stipulează că îngheţările de cheltuieli trebuie realizate prin legi adoptate de Parlament cu aplicabilitate pe termen cât mai scurt. Raportul datoriei publice în PIB se poate reduce doar în cazul în care creşterea PIB-ului nominal este mai mare decât creşterea stocului datoriei publice.

Potrivit Consiliului Fiscal, readucerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă trebuie să reprezinte un obiectiv principal al politicii fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung. Totodată, potrivit specialiştilor CF, există condiţii pentru obţinerea unor costuri de finanţare rezonabile ale datoriei publice pe viitor, însă angajamentul ferm în direcţia unui plan credibil de consolidare fiscal-bugetară constituie premisa esenţială pentru menţinerea ratingului de ţară şi a încrederii investitorilor de pe pieţele internaţionale care finanţează în parte deficitul bugetar al României.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, necesarul de finanţare total al României pe 2021 ar urma să fie de puţin peste 130 de miliarde de lei (11,6% din PIB). Nominal, acest necesar de finanţare anual va rămâne constant în 2021 comparativ cu 2020, dar şi în 2022, şi se va reduce cu 10 miliarde de lei abia în 2023. Pentru 2023 se estimează un nivel al datoriei publice de 54,3% din PIB.

"Un asemenea nivel al datoriei publice nu este ameninţător dacă se va realiza corecţia macroeconomică graduală necesară. O corecţie credibilă este cea care va da şi costul finanţării deficitului si refinanţării datoriei publice. Mai mult, spre deosebire de economiile dezvoltate, România nu poate susţine un nivel ridicat al datoriei publice având în vedere capacitatea limitată de finanţare pe piaţa internă, precum şi nivelul redus al veniturilor bugetare (reprezentând în medie 31,7% din PIB pe perioada 2021-2023, potrivit estimărilor din SFB). Pe de altă parte, finanţarea pe pieţele internaţionale poate accentua dependenţa faţă de investitorii nerezidenţi, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creştere la şocuri de dobândă şi de curs valutar, precum şi o serie de incertitudini cu privire la disponibilitatea finanţării în condiţiile unei eventuale creşteri a aversiunii la risc şi/sau deteriorării ratingului suveran al României", potrivit Consiliului Fiscal.

Conform analiştilor BCR Cercetare, ponderea deţinerilor nerezidenţilor în total obligaţiuni guvernamentale în lei a rămas nemodificată la 20,1% în ianuarie, după intrări nete de 1,4 miliarde lei. Sistemul bancar şi-a crescut de asemenea expunerea pe titluri de stat în lei în ianuarie, ponderea deţinerilor acestui tip de investitori în total outstanding majorându-se la 45,4% în creştere cu 0,4% faţă de decembrie 2020 după intrări nete de 4,2 miliarde lei.