Decizia ÎCCJ în cazul Danileţ, desfiinţată de CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, ieri, că magistraţii au dreptul la liberă exprimare în legătură cu temele publice politice, potrivit deciziei pronunţată în dosarul în care fostul judecător Cristi Danileţ a acuzat statul român pentru susţinerea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii care l-a sancţionat pentru o postare făcută pe Facebook în anul 2019.

Decizia CEDO luată cu majoritate simplă (4 voturi la 3) stabileşte că statul român a încălcat faţă de judecătorul Cristi Dănileţ dispoziţiile articolului 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind libertatea de gândire. Trecând peste dispozitivul sentinţei CEDO privind partea de despăgubiri acordată fostului magistrat, reţinem că "într-o societate democratică, chestiunile referitoare la funcţionarea justiţiei sunt de interes general".

Documentul citat menţionează: "Chiar dacă o întrebare care dă naştere unei dezbateri asupra sistemului judiciar are implicaţii politice, acest simplu fapt nu este în sine suficient pentru a împiedica un judecător să facă o declaraţie pe această temă. (...) Este adevărat că misiunea particulară a puterii judecătoreşti în societate impune magistraţilor o datorie de rezervă. În special, avem dreptul să ne aşteptăm ca oficialii sistemului judiciar să-şi folosească libertatea de exprimare cu reţinere ori de câte ori autoritatea şi imparţialitatea sistemului judiciar ar putea fi puse sub semnul întrebării. Dezvăluirea anumitor informaţii, chiar dacă sunt exacte, trebuie făcută cu moderaţie şi decenţă. (...) Curtea reţine mai întâi că la momentul faptelor reclamantul era judecător la Tribunalul Cluj. Această funcţie i-a atribuit îndatorirea de garant al libertăţilor individuale şi al statului de drept, prin contribuţia sa la buna funcţionare a justiţiei şi, astfel, la încrederea publicului în aceasta. Prin urmare, suntem îndreptăţiţi să ne aşteptăm ca reclamantul să-şi fi folosit libertatea de exprimare cu reţinere, autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti putând fi puse în discuţie. Curtea consideră totuşi că orice ingerinţă în libertatea de exprimare a unui magistrat necesită o examinare atentă".

În examinarea cauzei, magistraţii CEDO au reţinut că sancţiunea disciplinară aplicată de CSM lui Cristi Danileţ s-a întemeiat pe "nerespectarea de către reclamant a obligaţiei sale de discreţie şi pe atacul asupra demnităţii funcţiei de judecător, asupra imparţialităţii şi bunei imagini a justiţiei din cauza a două mesaje" pe care fostul judecător le-a publicat pe contul său de Facebook.

Este vorba despre mesajul publicat în 9 ianuarie 2019, în care Cristi Danileţ arăta: "Poate că cineva remarcă totuşi succesiunea atacurilor, destructurărilor şi decredibilizărilor la adresa următoarelor instituţii: DGIPI, SRI, SPP, Poliţia, DNA, Jandarmeria, PICCJ, ICCJ, Armata. Nu par întâmplătoare după declararea sus şi tare a «abuzurilor instituţiilor de forţă». Ştim cu toţii ce ar însemna lipsirea de eficienţă sau, mai rău, preluarea controlului politic asupra acestor instituţii: servicii, poliţie, justiţie, armată? Şi, apropo de Armată: oare s-a aplecat cineva asupra dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora «Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea democraţiei constituţionale»? Ce ar fi dacă într-o zi am vedea armata pe stradă păzind ... democraţia, că tot am văzut azi că e în scădere coeficientul?! Nu v-ar surprinde să realizaţi că ar fi ... constituţional!? Eu cred că nu vedem pădurea din cauza copacilor»".

În sentinţa CEDO se mai arată că, a doua zi, 10 ianuarie 2019, Cristi Danileţ a publicat pe pagina sa de Facebook un hyperlink care duce la un articol de presă intitulat "Semnalul de alarmă al unui procuror. E un risc enorm să trăieşti în România în momentul de faţă. S-a trecut linia roşie în justiţie!" , hyperlink pe care fostul judecător l-a comentat: "Iată un procuror care are sânge în vene: vorbeşte deschis despre eliberarea deţinuţilor periculoşi, despre ideile liderilor politici cu privire la reformele legislative şi linşarea magistraţilor".

CSM a considerat că prin publicarea primului său mesaj, Cristi Danileţ a pus la îndoială, fără echivoc şi în faţa câtorva mii de cititori, credibilitatea instituţiilor respective, insinuând că acestea sunt controlate de clasa politică şi propunând intervenţia armatei ca soluţie de garantare a democraţiei constituţionale. În ceea ce priveşte cel de-al doilea mesaj, CSM a apreciat că limbajul folosit de udecătorul Dănileţ a depăşit limitele decenţei şi statutul de magistrat, constatări confirmate şi de către Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie.

Cu privire la aceste aspecte sentinţa CEDO arată: "Curtea consideră că, pentru a ajunge la aceste concluzii, instanţele naţionale nici nu au efectuat o ponderare a intereselor în joc în conformitate cu criteriile stabilite în jurisprudenţa Curţii şi nici nu au analizat în mod corespunzător necesitatea ingerinţei în sarcina reclamantului şi dreptul la libertatea de exprimare. Această neechilibrare a intereselor concurente este, în sine, problematică în ceea ce priveşte articolul 10 din Convenţie. (...) instanţele naţionale s-au limitat la o apreciere a modului în care reclamantul s-a exprimat, fără a transpune expresiile folosite de acesta în contextul mai larg, şi anume cel al unie dezbateri pe probleme de interes general. (...) În ceea ce priveşte primul mesaj contestat, Curtea a reţinut că acesta conţinea mai degrabă critici la adresa influenţelor politice presupuse suferite de anumite instituţii, în speţă poliţia, justiţia şi armata. Reclamantul a făcut referire la prevederile constituţionale care prevedeau că armata era supusă voinţei poporului şi a pus sub semnul întrebării riscurile oricărui control politic asupra acestei instituţii. Folosind întrebări retorice, el şi-a invitat cititorii să-şi imagineze armata acţionând, într-o zi, împotriva voinţei poporului, invocând ca pretext faptul de a dori să apere democraţia. Potrivit acestuia, era un simplu detaliu care ascundea o problemă mai serioasă. Spre deosebire de argumentul invocat de Guvern, Curtea consideră că, plasate în contextul acestora, comentariile reclamantului echivalează cu judecăţi de valoare potrivit cărora democraţia constituţională era în pericol, în cazul unei reluări a controlului politic asupra instituţiilor publice. Aceste observaţii, care nu se pretează la o demonstraţie a exactităţii lor, privesc aşadar chestiuni de interes general legate de separarea puterilor şi de necesitatea păstrării independenţei instituţiilor unui stat democratic".

În ceea ce priveşte cel de-al doilea mesaj, CEDO a reţinut că afirmaţia lui Cristi Danileţ legată de procurorul care apărea în materialul de presă reprezintă o aderare a judecătorului la ideile exprimate în interviu de respectivul magistrat şi o paricipare la dezbaterea problemelor cu care se confruntau magistraţii români la momentul faptelor.

Astfel că, potrivit sentinţei CEDO, "poziţia reclamantului s-a înscris în mod clar într-o dezbatere pe probleme de interes general, cu privire la reformele legislative care afectează sistemul judiciar".

Prin prisma tuturor consideraţiilor de mai sus, CEDO a concluzionat că, în contextul echilibrării intereselor concurente, "instanţele naţionale nu au ţinut seama în mod corespunzător de anumiţi factori importanţi, în special în ceea ce priveşte contextul mai larg în care au inclus afirmaţiile reclamantului, participarea la o dezbatere pe chestiuni de interes general, problema dacă judecăţile de valoare exprimate în prezenta cauză s-au întemeiat pe o bază de fapt suficientă şi, în final, efectul potenţial disuasiv al sancţiunii aplicate".

Procedând astfel, "judecătorii naţionali nu au acordat libertăţii de exprimare a persoanei în cauză greutatea şi importanţa pe care o astfel de libertate o merită în sensul jurisprudenţei Curţii, chiar şi în faţa utilizării unui mijloc de comunicare (în speţă un cont de Facebook accesibil publicului) care poate da naştere la întrebări legitime cu privire la respectarea îndatoririi de confidenţialitate a magistraţilor".

CEDO afirmă că instanţa română nu a furnizat motive relevante şi suficiente pentru a justifica presupusa ingerinţă în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare şi că, prin urmare, a existat o încălcare a articolului 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Amintim că fostul judecător Cristi Danileţ a dat în judecată statul român la CEDO în martie 2021, după ce a fost sancţionat disciplinar pentru postările din ianuarie 2019, în care critica asaltul PSD asupra statului de drept şi independenţei justiţiei. Danileţ a fost suspendat din magistratură de trei ori de CSM, dar a câştigat la Înalta Curte apelurile formulate împotriva hotărârilor Consiliului.