Deciziile CCR contestate la Curtea de Justiţie a UE

Contestarea de către Laura Codruţa Kovesi, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a deciziei Curţii Cons-tituţionale a României (CCR) prin care s-a dispus revocarea sa din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) se pare că este un exemplu ce va fi urmat şi în alte cauze. Astfel, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (CCJ) iau în calcul să sesizeze CJUE cu privire la decizia CCR privind compunerea completurilor de 5 judecători.

Înalta Curte doreşte să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac.

Posibilitatea sesizării CJUE a fost ridicată din oficiu de completul care judecă dosarul "Gala Bute", în care Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare cu executare, magistraţii dorind lămuriri de la instanţa europea-nă în legătură cu deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători, care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene.

De asemenea, magistraţii instanţei supreme doresc să afle dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.

ÎCCJ va lua, în 22 aprilie, o decizie în acest caz. Până atunci DNA şi avocaţii inculpaţilor au posibilitatea de a depune în scris puncte de vedere.

În dosarul "Gala Bute", Elena Udrea a depus o contestaţie, prin care solicită anularea condamnării de 6 ani de închisoare, avocaţii săi invocând decizia Curţii Constituţionale privind modalitatea nelegală de constituire a completurilor de cinci judecători de la Instanţa supremă.

Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA pentru mai multe infracţiuni, printre care şi folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Anul trecut, Curtea Constituţională a decis, la sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a compus nelegal completurile de 5 judecători în perioada 2014 - 2018. Decizia CCR a deschis calea pentru toţi demnitarii condamnaţi în această perioadă să ceară contestarea sentinţelor defintive. Ministerul Justiţiei a pregătit chiar un proiect de ordonanţă de urgenţă în acest sens, pe care l-a trimis pe circuitul de avizare. Unul dintre principalii beneficiari ai unei astfel de măsuri ar fi chiar liderul PSD, Liviu Dragnea, care ar scăpa de condamnarea definitivă primită în 2016 în dosarul referendumul.