English
Profitul net al OMV Petrom din primul trimestru al acestui an (1,33 miliarde lei) a cunoscut o scădere de aproximativ 4% faţă de perioada similară a anului trecut (1,38 miliarde lei). Profitul EBIT (înainte de dobânzi şi taxe) a fost de 1,58 miliarde lei, în scădere cu 12% faţă de primele trei luni ale anului trecut. Vânzările Petrom au coborât cu 4% în perioada analizată, la 5,78 miliarde lei, arată un comunicat remis redacţiei.
Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom SA, a declarat: "În primul trimestru din 2013 am continuat să avem o performanţă financiară şi operaţională bună, ce reflectă un nivel în continuare ridicat al preţului ţiţeiului şi un mediu macroeconomic local relativ stabil. În Explorare&Producţie, am reuşit să menţinem producţia de hidrocarburi stabilă şi am intensificat activităţile de explorare. Offshore, suntem aproape de finalizarea celui mai mare program seismic din Marea Neagră. Onshore, am semnat un parteneriat cu Repsol pentru a explora împreună zone de mare adâncime din România. Performanţa din segmentul Gaze&Electricitate reflectă contribuţia crescută a unităţilor producătoare de electricitate, dar şi mediul de piaţă mai dificil, caracterizat prin cerere de piaţă modestă şi preţuri scăzute la electricitate. Marjele de rafinare s-au îmbunătăţit şi observăm semne de revenire în activitatea de retail din România".
Domnia sa a anunţat că Petrom va continua programul semnificativ de investiţii anuale ce depăşeşte un miliard de euro.
• Liberalizarea pieţei gazelor, fără impact financiar semnificativ
Pentru 2013, conducerea Petrom estimează că preţul mediu al ţiţeiului Brent se va situa peste valoarea de 100 USD/baril (bbl), iar diferenţialul Brent-Urals va continua să fie relativ mic. Oficialii companiei previzionează că, pe piaţa locală a gazelor, cererea se va menţine stabilă, dar cu anumite provocări: "Efectele creşterii economice modeste se preconizează a fi acompaniate de măsurile de eficientizare din industrie, în contextul liberalizării preţului la gaze. În ceea ce priveşte preţul gazelor, guvernul a aprobat un calendar de majorare treptată a preţurilor reglementate la gazele din producţie internă pentru perioada 2013-2014. Două majorări au fost deja aplicate până în prezent (începând cu 1 februarie şi, respectiv, 1 aprilie), ambele aplicabile sectorului non-casnic. Calendarul vizează două majorări suplimentare în 2013 (în iulie şi octombrie), aplicabile atât sectorului non-casnic, cât şi sectorului cas-nic. În 2013, nu ne aşteptăm la un impact financiar substanţial din liberalizarea preţurilor la gaze şi implementarea noilor măsuri fiscale, ţinând cont că rezultatele anului 2012 reflectă deja condiţiile contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producţie internă, comparativ cu nivelul introdus oficial, de 45,7 lei/MWh pentru preţurile reglementate ale gazelor din producţie domestică. Începând din februarie 2013, guvernul a introdus şi un pachet de măsuri fiscale, care afectează producătorii de ţiţei şi gaze, impunând o taxă de 60% pe veniturile suplimentare din liberalizarea preţurilor la gazele din producţia internă, din care se deduc valoarea incrementală a redevenţelor şi investiţiile din activitatea de explorare şi producţie (fără a depăşi, însă, 30% din veniturile adiţionale). În plus, guvernul a introdus şi o taxă de 0,5% pe extracţia de ţiţei, ce a intrat în vigoare tot în luna februarie. Cele două măsuri sunt în vigoare până la sfârşitul anului 2014, an care coincide cu expirarea regimului actual de taxare pentru ţiţei şi gaze".
Dinamica ofertei pe piaţa energiei electrice va exercita presiune asupra preţurilor, ca urmare a punerii în exploatare a unor capacităţi suplimentare din surse regenerabile, dar şi ca efect al cererii reduse, ce reflectă creşterea economică modestă şi măsurile viitoare de eficientizare energetică, mai susţine sursa citată.
• Fără instrumente de acoperire a riscului de preţ al ţiţeiului
În primul trimestru, conjunctura preţului ţiţeiului a rămas favorabilă, în pofida scăderii cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut, până la 111,37 USD/bbl, a preţului mediu al ţiţeiului Ural. Preţul mediu realizat la ţiţei a ajuns la 99,37 USD/bbl, cu 1% mai mare decât în trimestrul I 2012, când Petrom a fost înregistrat pierderi de 159 milioane lei din instrumentele de acoperire a riscului de preţ al ţiţeiului. Compania nu a mai contractat astfel de instrumente în acest an.
Costurile de producţie ale Petrom exprimate în USD/barili echivalent petrol (bep) au scăzut cu 3% comparativ cu primele trei luni ale anului trecut, în pofida volumelor de producţie uşor mai scăzute. În România, costurile de producţie au scăzut cu 3% în perioada analizată, ajungând la 14,51 USD/bep. Costurile de producţie din România exprimate în RON au scăzut, de asemenea, cu 3%, ajungând la 48,21 RON /bep, datorită managementului strict al costurilor. Efectul acestuia a contrabalansat cheltuielile mai mari cu personalul, ca urmare a finalizării negocierilor contractului colectiv de muncă din trimestrul I al acestui an.
Investiţiile de explorare au ajuns la 187 milioane lei, cu 30% mai mici comparativ cu primele trei luni din 2012. Cheltuielile de explorare au ajuns la 190 milioane lei, semnificativ mai ridicate comparativ cu trimestrul I 2012. Acest lucru reflectă activitatea seismică intensificată, datorită celui mai amplu program de achiziţie seismică 3D întreprins vreodată în Marea Neagră, aflat în derulare în acest trimestru. De asemenea, într-o mică măsură, aceste cheltuieli reflectă şi două sonde de explorare onshore care nu au avut succes.
• Producţia zilnică de hidrocarburi, în general stabilă
Producţia zilnică de hidrocarburi a Petrom a fost în general stabilă, situându-se la 183 mii bep/zi (din care 171 mii bep/zi în România). Producţia totală de ţiţei şi gaze a Grupului a ajuns la 16,5 mil bep în trimestrul I 2013, cu 1% mai scăzută, comparativ cu perioada similară a anului trecut, din cauza producţiei de ţiţei mai scăzute din România, care a fost doar parţial contrabalansată de producţia de ţiţei uşor mai ridicată din Kazahstan.
În România, producţia totală de ţiţei, gaze şi condensat a scăzut cu 1,6%, la 15,4 milioane bep. Producţia internă de ţiţei a fost de 7 milioane bbl, cu 2,5% sub nivelul trimestrului I 2012, fiind determinată în special de volumele mai scăzute din zăcămintele Suplacu şi Videle. Producţia internă de gaze a ajuns la 8,3 milioane bep, cu 0,8% mai scăzută decât trimestrul I 2012, declinul zăcămintelor Bulbuceni, Rădineşti şi Mamu fiind doar parţial compensat prin producţia suplimentară din zăcământul Totea.
În primul trimestru, consumul estimat de gaze naturale al României a scăzut cu 5% în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, în principal ca efect al unei ierni mai blânde. Volumul vânzărilor de gaze ale Petrom a scăzut cu 5%, urmând evoluţia pieţei.
Producţia netă de electricitate a centralei Brazi a fost de 0,78 TWh, din care 44% a fost livrată către piaţa reglementată, la preţul de 169 lei/MWh. Începând cu 30 martie, centrala Brazi a intrat în oprirea planificată, cu durata de o lună, pentru montarea unei instalaţii de tratare a gazelor.
În trimestrul I, parcul eolian Dorobanţu a generat o producţie netă de electricitate de 0,04 TWh, cu 15% mai mare decât în perioada similară a anului trecut, pentru care Petrom a primit 71.028 certificate verzi.
În trimestrul I 2013, Petrom a acoperit aproximativ 5% din producţia de electricitate a ţării noastre.
Volumul total al vânzărilor din marketing realizate de Petrom în trimes-trul I a scăzut cu 8%, în principal din cauza declinului vânzărilor comerciale, într-un mediu de piaţă persistent nefavorabil influenţat de ritmul lent al redresării economice. Potrivit Petrom, vânzările cu amănuntul la nivel de grup au reprezentat 70% din volumul vânzărilor totale din marketing ale Grupului.
Volumul vânzărilor comerciale a scăzut cu 22% comparativ cu trimestrul I 2012, ca urmare a optimizării portofoliului de vânzări şi mediului economic mai puţin favorabil, înregistrându-se volume mai mici la toate produsele, cu excepţia benzinei. În plus, scăderea s-a datorat, în mare măsură, şi finalizării tranzacţiei de vânzare a activităţii de GPL la începutul lunii ianuarie 2013. În urma finalizării, vânzările de GPL sunt reflectate în vânzările totale de produse rafinate, şi nu în vânzările din marketing.
Numărul staţiilor de distribuţie operate în cadrul Grupului Petrom la finele lunii martie 2013 era de 796, cu patru unităţi mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului anterior.
•
• Ce spun brokerii despre rezultatele Petrom?
• Ciprian Bîrsan, "Transilvania Capital": "Rezultatele la primul trimestru ale Petrom sunt sub aşteptări "
OMV Petrom a avut în ultima perioadă o lichiditate scăzută, fără variaţii de preţ considerabile, deşi este cea mai mare companie din ţara noastră şi Fondul Proprietatea (FP) are o deţinere de 20% din titlurile sale, ne-a spus Ciprian Bîrsan, senior trader al "Transilvania Capital".
"În ultimele luni am văzut o serie de tranzacţii persoane iniţiate (pe piaţa DEALS) în care Franklin Templeton Investment Funds a cumpărat cantităţi însemnate de acţiuni SNP", a explicat domnia sa.
Rezultatele la primul trimestru sunt sub aşteptări, înregistrându-se o scădere de 12% a profitului pe EBIT, raportată la aceeaşi perioadă din anul precedent, ne-a mai spus Ciprian Bîrsan.
"Evident că la acest aspect au contribuit cotaţia barilului de petrol de pe bursă, aprecierea leului, vânzările scăzute de carburanţi şi scăderii preţului de vânzare. Vânzările pe primul trimestru au scăzut cu 4% (5,7 miliarde lei) faţă de perioada similară a anului 2012.
În ultima AGA s-a hotarât un dividend brut de 0,028 lei/acţiune, mai mic decât cel din 2011, care a fost de 0,031 lei/acţiune", ne-a mai spus domnia sa.
• Carmen Arsene, "SSIF Broker": "Petrom şi-a continuat performanţa bună din ultima perioadă"
Petrom şi-a continuat performanţa financiară bună din ultima perioadă, cu un nou trimestru cu rezultate solide, în linie cu aşteptările analiştilor, chiar dacă sub cele înregistrate în primul trimestru al anului precedent, consideră Carmen Arsene, analist senior în cadrul diviziei clienţi instituţionali ai "SSIF Broker".
"Petrom a înregistrat un EBIT CCA (n.r. CCA - costul curent de achiziţionare), excluzând elemente speciale, de 1,579 miliarde lei, cu 4% sub cel din primul trimestru al anului trecut, reducerea venind în special din sectorul de explorare şi producţie, unde compania a înregistrat o reducere a volumelor de vânzări şi costuri de exlorare mai ridicate (cauzate de campania intensivă de prospectări seismice 3D din Marea Neagră), doar parţial compensate de reducerea costurilor de operare", a adăugat domnia sa.
În sectorul de gaze şi energie s-a văzut o mai mare contribuţie a segmentului de energie, Petrom acoperind în primul trimestru 5% din producţia de energie electrică a României, ne-a mai spus Carmen Arsene.
"Reducerea vânzărilor de gaze cu 5% a fost cauzată de o iarnă mult mai uşoara decât cea precedentă. Acest efect a fost resimţit la nivelul întregii pieţe de gaze. În segmentul de rafinare şi marketing, Petrom a obţinut un rezultat pozitiv ca urmare a îmbunătăţirii mixului de produse, a creşterii marjelor la benzina şi a scăderii cotaţiilor la petrol", ne-a explicat domnia sa.
Carmen Arsene a subliniat că Petrom şi-a îmbunătăţit rezultatul din activitatea de marketing, în special datorită marjelor îmbunătăţite la vânzările cu amănuntul, dar mediul de piaţă rămâne dificil, în condiţiile unei redresări economice modeste în regiunea în care operează.
"Tot în primul trimestru, Petrom şi-a redus datoriile nete şi, per ansamblu, a confirmat aşteptările ridicate ale analiştilor cu un profit net CCS (n.r. Current Cost of Supplies), excluzând elementele speciale de 1,328 miliarde lei, cu 5% peste cel din perioada similară a anului trecut", a conchis domnia sa. (Diana Enache)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
