Demisie cu cântec a directorului SRI, Eduard Hellvig

Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informaţii, a demisionat, ieri, din funcţie. Hellvig a simţit nevoia să anunţe public, printr-o declaraţie de presă, că a demisionat, motivând că în spatele gestului său se află îndeplinirea obiectivelor pe care şi le-a propus la preluarea mandatului - în martie 2015 - şi, din această perspectivă, orice lipsă de motivaţie pentru a continua activitatea. Demisia lui Hellvig a venit înaintea şedinţei din 6 iulie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi survine într-un context internaţional şi geopolitic dificil, în care marele vecin de la nord şi est - Ucraina - se află de aproape un an şi jumătate într-un conflict militar cu Federaţia Rusă, conflict declanşat ilegal de autorităţile de la Kremlin, care au adresat ameninţări şi către ţara noastră.

"Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu Preşedintele României, căruia îi mulţumesc şi cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin, şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră.

O să vă explic: este o cutumă greşită la noi, ca cei care deţin funcţii de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forţaţi. Majoritatea celor care deţin puterea nu renunţă la ea când îşi îndeplinesc obiectivele, din diverse motive.

Eu personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat. Este sănătos pentru democraţie, pentru echilibrul puterilor în stat, ca un director de serviciu de informaţii să aibă un mandat limitat în timp. Pietrificarea în funcţie nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greşite pentru instituţie, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcţiei cu persoana care o deţine. (...) Cred că cetăţenii şi statul sunt mai bine slujiţi dacă la conducerea SRI se succed lideri la intervale de timp clar stabilite. Consider că, din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există nici o raţiune pentru a continua să exercit această funcţie", a afirmat Eduard Hellvig.

Obiectivele profesionale pe care Hellvig şi le-a propus la preluarea funcţiei, în 3 martie 2015, reies din ştirea postată pe site-ul SRI referitoare la îănvestirea lui Eduard Hellvig în funcţie, dintr-un interviu acordat pentru Agerpres în martie 2015 şi dintr-o declaraţie de presă la prezentarea raportul de activitate al SRI pentru anul 2014.

Astfel, în 3 martie 2015, cu prilejul învestirii sale, la Palatul Cotroceni, în funcţia de director al SRI, Eduard Hellvig susţinea că priorităţile sale sunt consolidarea performanţei instituţiei, dobândită în urma unui amplu proces de reformă, şi o mai mare comunicare şi transparenţă.

Întrebat de colegii de la Agerpres ce şi-a propus să realizeze în cursul mandatului de director al SRI, Eduard Hellvig spunea în martie 2015 (interviul a fost publicat în 31 martie 2015) că SRI trebuie reformat, că este nevoie ca serviciul să dovedească "neutralitate politică, discreţie şi eficienţă instituţională". Mai mult, directorul SRI îşi propunea "o cooperare mai strânsă cu societatea civilă şi mediul academic", precum şi "maximum de transparenţă în legătură cu rolul şi activitatea SRI, în limtele permise de specificul activităţii unui serviciu de informaţii".

"O prioritate o constituie redefinirea cadrului legislativ necesar SRI în munca operativă, în acord cu argumentele Curţii Constituţionale şi pe baza unui dialog cu societatea civilă, partidele politice şi la nivel inter-instituţional. Eu sunt convins că prin dialog vom găsi cea mai potrivită soluţie, care să permită SRI să-şi îndeplinească misiunea şi care, totodată, să respecte dreptul cetăţenilor la viaţă privată", mai spunea Eduard Hellvig.

Reformarea SRI, transparenţa în comunicarea publică, cooperarea cu societatea civilă şi mediul academic şi un cadru legislativ modern pentru instituţia publică au fost enumerate de Hellvig ca priorităţi în 24 martie 2015, când a fost prezentat raportul de activitate al SRI pentru 2014, cu o săptămână înainte de interviul acordat celor de la Agerpres.

Ce a realizat din toate cele de mai sus, în cei opt ani de mandat, Eduard Hellvig?

"Am reuşit restructurarea instituţiei pentru a fi mai eficientă, am îndepărtat-o de politică şi de moştenirea fostei Securităţi, şi am menţinut şi amplificat încrederea şi respectul partenerilor noştri externi, alături de care SRI luptă zi de zi pentru protejarea României. Am promovat o nouă generaţie în funcţiile de conducere şi am pus la dispoziţia societăţii informaţiile extrase din arhivele fostei Securităţi. Starea serviciului este, acum, semnificativ mai bună decât era în urmă cu 8-9 ani. (...) Modernizarea instituţiei s-a făcut la pachet cu alţi paşi care, în aceşti ani, au însemnat o separare de moştenirea vechii Securităţi, introducerea de cursuri despre totalitarism şi democraţie pentru noii angajaţi, predarea completă a arhivelor către CNSAS - într-un gest care am sperat să fie preluat şi de alte instituţii", a afirmat, ieri, Eduard Hellvig.

Nimic despre transparenţă şi comunicare - cu excepţia informaţiile despre arhiva fostei Securităţi -, nimic despre noul cadru legislativ promis, nimic despre colaborarea cu societatea civilă.

Practic, după opt ani de mandat, dintre cele patru priorităţi/obiective ale lui Eduard Hellvig la preluarea şefiei SRI, doar reformarea instituţiei pare a fi singurul obiectiv realizat aşa cum reiese din declaraţiile făcute în toţi aceşti ani de către fostul director.

Şi să nu uităm episodul din decembrie 2016, când democratul Hellvig a semnat protocoalele cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi cu Direcţia Naţională Anticorupţie, pe baza cărora urma să ofere tehnica de ascultare şi urmărire ambientală deţinută de SRI pentru procurorii care instrumentau dosarele penale de corupţie ale "gulerelor albe" din politică. Aşa înţelegea în 2016 Eduard Hellvig să respecte dreptul cetăţenilor la viaţa privată despre care vorbea în interviul publicat de Agerpres în 31 martie 2015.

Despre acest episod al colaborării SRI cu DNA şi cu Parchetul General, Eduard Hellvig a afirmat în 24 august 2018 că a denunţat protocoalele în februarie 2017 şi că le-a semnat anterior pentru că OUG 6/2016 i-a impus semnarea acestor protocoale cu instituţiile statului pentru exercitarea atribuţiilor SRI.

În aceste condiţii, adică prin prisma neîndeplinirii tuturor obiectivelor pe care şi le-a propus la preluarea mandatului fostul director al SRI, este justificată întrebarea ridicată de unii formatori de opinie din mass-media, conform cărora demisia lui Hellvig este un prim pas care ar schimba jocul politic în privinţa alegerilor prezidenţiale de anul viitor.

Mai ales că, aşa cum afirma, ieri, la Digi 24, politologul Cristian Pîrvulescu, discursul susţinut de Eduard Hellvig anul trecut, la începutul lunii octombrie, la deschiderea anului universitar la Babeş-Bolyai, este unul care ar putea fi catalogat drept discurs de candidat la preşedinţie.

Cert este că în condiţiile în care în ultimul an se profila figura lui Mircea Geoană drept viitorul candidat al PSD la preşedinţia ţării, dacă în cursă va intra şi Eduard Hellvig, jocurile vor fi făcute de aliaţii noştri din NATO, aliaţi în graţiile cărora se află ambii prezidenţiabili. Aliaţi care îşi doresc ca politica din ultimii ani pe care o duc în această zonă a Europei să rămână în aceiaşi parametri, mai ales că provocările care vin dinspre Kremlin reprezintă ameninţări directe la parcursul democratic al României.