Deputaţii din Comisia de Buget, Finanţe doresc reducerea tarifelor şi a birocreţiei pe piaţa de capital, potrivit observaţiilor pregătite cu privire la propunerea Comisiei Europene să creeze Uniunea Pieţei de Capital până în 2019.
Comisia de Buget a votat, ieri, un proiect de opinie cu tema "Cartea Verde - Crearea unei uniuni a pieţelor de capital", care urmează să ajungă la Comisia pentru Afaceri Europene.
Cartea verde marchează începutul unei perioade de consultare (trei luni), în urma căreia se va elabora un plan de acţiune în vederea instituirii, până în 2019, a uniunii pieţelor de capital, care să cuprindă toate statele membre.
Planul se va concentra pe atingerea următoarelor obiective: îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru toate întreprinderile şi proiectele de infrastructură din Europa; sprijinirea IMM-urilor pentru a obţine finanţare la fel de uşor precum întreprinderile mari; crearea unei pieţe de capital unice prin eliminarea obstacolelor din calea investiţiilor transfrontaliere; diversificarea finanţării economiei şi reducerea costului mobilizării de capital.
Deputatul PNL Andreea Paul, raportor pe acest proiect, ne-a transmis propunerile formulate de ţara noastră.
Deputaţii români doresc susţinerea demersurilor pentru promovarea pieţei de capital din categoria pieţelor de frontieră în categoria pieţelor emergente, prin deschiderea pieţelor fondurilor de investiţii specializate în pieţe emergente, ceea ce va determina creşterea fluxurilor de capital, respectiv creşterea nivelului investiţiilor străine şi diversificarea alternativelor de finanţare pentru companiile active.
O altă solicitare a Comisiei de Buget este un regim de reglementare unic european (nu doar susţinerea eforturilor pieţei de a agrea standarde în domeniu), axat îndeosebi pe diferenţierea mai clară a ofertelor publice de plasamente private.
De asmenea, deputaţii consideră că trebuie asigurată protecţia consumatorilor şi trebuie delimitată mai clar activitatea bancară, care necesiă autorizare, de formele alternative de finanţare.
Pe lista transmisă de Andreea Paul se mai regăsesc: "Îmbunătăţirea accesului la finanţare pe proiecte de investiţii în infrastructură; Clarificarea faptului că platformele de multifinanţare sau finanţare inter pares nu reprezintă activitate bancară propriu-zisă; Tarife mai mici, creşterea transparenţei şi aplicarea eficientă şi unitară a cadrului normativ european; - Reducerea formalismului excesiv, a birocraţiei şi a comisioanelor; Crearea şi facilitarea accesului la surse alternative de finanţare pentru IMM-uri, puternic dependente de finanţarea bancară; Dezvoltarea şi implementarea unui standard de raportare simplificată contabilă şi financiară pentru IMM-uri, deoarece în cazul acestora impunerea unor standarde internaţionale (IFRS) ar reprezenta costuri suplimentare; Asigurarea transpunerii în legislaţia internă, în timp util, a directivelor europene, aspect în legătură cu care în trecut s-au înregistrat deseori întârzieri".
Deputaţii consideră că sunt necesare programe de pregătire profesională dedicate magistraţilor, focalizate pe problemele din piaţa de asigurări, piaţa de capital, piaţa de fonduri de pensii, astfel încât familiarizarea acestora cu aspectele relativ tehnice ale acestor domenii să se constituie într-o premisă solidă, pentru a evita apariţia unor hotărâri judecătoreşti contradictorii pe speţe identice.
Capitalizarea totală a pieţei de capital din Uniunea Europeană a fost de aproximativ 8,4 miliarde euro (în jur de 65 % din PIB) la sfârşitul anului 2013, comparativ cu 1,3 miliarde euro în 1992 (22 % din PIB), potrivit documentului citat.
Cu toate acestea, în comparaţie cu SUA sau Elveţia, pieţele de capital din UE sunt slab dezvoltate, se mai arată în document, care precizează că principalele modalităţi de finanţare a întreprinderilor din UE rămân cele bancare.