Banca germană de stat Bayerische Landesbank (BayernLB) a anunţat, ieri, că vinde instituţia de credit maghiară MKB Bank către Guvernul ungar, relatează Bloomberg.
Valoarea tranzacţiei este de 55 milioane euro, potrivit agenţiei de ştiri.
Transferul proprietăţii asupra MKB ar urma să se realizeze până în luna septembrie, în cadrul acordului BayernLB renunţând la datorii în valoare de 270 milioane euro pe care ar fi trebuit să le ramburseze banca ungară.
Bayerische Landesbank, care este controlată de autorităţile din landul Bavaria, se angajase să vândă MKB Bank până la finele anului viitor, pentru a obţine aprobarea Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat acordate de Guvernul german în timpul crizei financiare.
"Este o despărţire curată. Este un nou pas în rezolvarea problemelor BayernLB", a declarat ministrul de Finanţe al landului Bavaria, Markus Soeder.
Preluarea MKB vine în contextul în care premierul ungar Viktor Orban a declarat că doreşte ca industria bancară locală să se afle, în măsură de cel puţin 50%, în mâinile acţionarilor locali.
În prezent, OTP, cel mai mare grup bancar ungar, concurează în principal cu bănci străine precum Erste Group Bank, Raiffeisen Bank International, UniCredit SpA, Intesa SanPaolo SpA şi KBC Groep NV.
În luna aprilie, presa internaţională a scris că OTP ar fi interesată să cumpere MKB, aflându-se în negocieri intense cu BayernLB.
În cele din urmă, banca a ajuns în mâinile statului ungar.
Preluarea MKB de către Guvernul de la Budapesta are drept scop evitarea unor posibile mişcări sociale, este de părere analistul economic Florin Cîţu.
"Falimentul unei bănci, chiar dacă ar putea fi bun pentru însănătoşirea sistemului financiar, afectează negativ imaginea de stabilitate a acestuia", arată domnia sa.
Florin Cîţu atrage atenţia că marile grupuri bancare sunt, cu câteva excepţii, absente din Europa Centrală şi de Est, iar instituţiile de credit din regiune nu dispun de fondurile necesare pentru a cumpăra operaţiunile unor bănci care vor să plece.
"Achiziţiile făcute în zonă, inclusiv în România, sunt de talie mică", remarcă economistul, care continuă: "Pe lângă faptul că nu au banii necesari pentru a face achiziţii mari, băncile locale se uită atent la cele oferite spre vânzare, din cauză că acestea ar putea să aibă probleme serioase în bilanţuri, situaţie în care şi un preţ de câteva zeci de milioane de euro poate fi mare".
Percepţia publică asupra sistemului bancar central şi est european este slabă, ceea ce face ca şi aşteptările să fie mici, potrivit lui Florin Cîţu.
"Dacă se întâmplau în urmă cu patru sau cinci ani situaţii precum cea din Bulgaria (n.r. în care cea de a patra bancă, din punct de vedere al mărimii, a fost pusă sub administrarea Băncii Centrale) sau de la Bank of Cyprus (n.r. care a fost recapitalizată prin confiscarea unei părţi a depozitelor negarante), probabil că reacţia publicului ar fi fost mult mai puternică. Acum, însă, lumea reacţionează mai puternic atunci când o bancă anunţă profituri mari", a concluzionat Florin Cîţu.
Bayerische Landesbank deţine pachetul majoritar de acţiuni la MKB Bank încă din 1994. Instituţia financiară germană se află, în prezent, în proces de retragere din zona Europei Centrale şi de Est.
BayernLB intenţiona să facă din MKB "capul său de pod" pentru expansiunea în regiune, însă criza financiară i-a schimbat planurile, potrivit Budapest Business Journal. O serie de investiţii riscante au adus banca într-o poziţie dificilă, aceasta apelând, în anul 2008, la ajutorul landului bavarez, care i-a injectat zece miliarde euro, arată Reuters.
În iulie 2012, BayernLB a acceptat să returneze jumătate din această sumă până în 2019, menţionează sursa citată.
MKB a deţinut, în ţara noastră, Nextebank (fosta MKB Romexterra Bank), pe care a vândut-o, la sfârşitul anului trecut, fondului de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Capital.
1. diferenta intre Romania si Ungaria....
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 25.07.2014, 09:49)
este faptul ca in Romania nu se perpepe impozit pe serviciile bancare, nu a fost promulgata o lege pentru a transforma datoriile in moneda nationala din moneda straina si nu s-a implementat niciun mecanism prin care sa fie data o cota procentuala pe care trebuie sa o aiba institutiile financiare de stat. Deci in afara faptului ca in presa Romania ar face probleme , tara noastra din punct de vedere al comportamentului este IN ESENTA identica cu a Ungariei :-(