DEZBATERE BVB-AAF:  Numărul investitorilor şi-a menţinut tendinţa de creştere în 2022, în ciuda contextului economic dificil

Industria fondurilor de investiţii din România a trecut cu succes peste una dintre cele mai dificile perioade economice din istoria recentă - cea mai mare inflaţie din ultimii 20 de ani, dobânzi foarte ridicate şi preţuri fără precedent la energie, fapt confirmat de numărul în creştere de investitori, conform unui comunicat remis redacţiei. Deşi au existat retrageri - pe toate categoriile de fonduri, acestea au fost mult mai mici în trimestrul al treilea al anului, ceea ce arată începutul redresării pieţei, pe fondul încrederii pe care administratorii de fonduri au reuşit să o transfere către investitori.

Potrivit sursei citate, Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), a declarat la începutul dezbaterii cu administratorii de fonduri "Între riscuri şi oportunităţi", organizată ieri de Bursa de Valori Bucureşti şi AAF că, în ciuda anului extrem de dificil pentru economie, există şi foarte multe veşti bune, care dau speranţă pentru anul viitor.

"Administratorii transferă încredere în piaţă, numărul investitorilor rămâne unul ridicat în continuare, în creştere importantă faţă de trimestrul similar din 2021. Avem un activ istoric al fondurilor de investiţii alternative - este cel mai mare activ aflat în administrarea societăţilor de administrare de fonduri alternative din ultimii 10 ani. Şi, deşi pe termen scurt fondurile de investiţii înregistrează randamente negative, pe termen lung lucrurile arată invers. În acest context, este de menţionat că şi preşedintele EFAMA (European Fund and Asset Management Association - n.n.) a spus că europenii s-au confruntat cu scăderea valorii economiilor din depozite bancare cu 14% în termeni reali în ultimii 10 ani. În aceeaşi perioadă, randamentele fondurilor de acţiuni de tip OPCVM (organisme de plasament colectiv în valori mobiliare - n.r.), adică fonduri deschise, au ajuns la 6,5% în termeni reali peste inflaţie. Cam aşa stau lucrurile şi în România, chiar dacă calculele nu sunt exact la fel", a spus Horia Gustă.

Jan Pricop, director executiv al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri, a menţionat, la începutul dezbaterii, că tendinţa de creştere a activelor fondurilor pe ultimii zece ani s-a păstrat iar statisticile indică o triplare a nivelului activelor în ultimul deceniu. În ceea ce priveşte structura, deşi la un moment dat, ponderea fondurilor deschise de investiţii era aproximativ egală cu cea a fondurilor alternative, recent, se observă o schimbare: fondurile de investiţii alternative au active cu 50% mai mari comparativ cu fondurile deschise de investiţii.

"La sfârşitul trimestrului III din 2022 avem active de aproximativ 45 de miliarde de lei, dintre care 18 miliarde lei sunt activele fondurilor deschise de investiţii. Dacă ne uităm pe tipurile de fonduri, avem o scădere de 30% faţă de T3 din 2021, la nivelul tuturor activelor, însă, în principal, aceasta a fost cauzată de diminuarea activelor fondurilor de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, unde declinul a fost de 38%. Pe alte segmente, scăderea a fost ceva mai mică. Astfel, fondurile de acţiuni au înregistrat o scădere de numai 11%, deşi au traversat aceeaşi perioadă complicată. În ceea ce priveşte numărul de investitori, veştile sunt bune, avem un plus de 5%. Pe structură, avem creşteri în special la fondurile de acţiuni, unde plusul este de 56% faţă de T3 din 2021. În ceea ce priveşte creşterea absolută, avem un plus de 18.500 de investitori în fondurile de acţiuni, aproape 15.000 în fondurile diversificate şi 20.000 la categoria "alte fonduri", cea care reuneşte fondurile care nu se încadrează în tipologiile anterioare", a spus Jan Pricop.

Potrivit acestuia, subscrierile nete, deşi negative, sunt pe un trend de scădere: "Prin comparaţie cu ieşirile de 2,4 miliarde de lei din primul trimestru, în T3 am ajuns la ieşiri de 1,3 miliarde, fapt ce arată că este posibil ca perioada mai dificilă să fi fost deja depăşită. Acest lucru este confirmat şi de faptul că numărul de investitori este în creştere. Numărul de investitori are un plus de 5,1% faţă de anul trecut, la 458.671. Faţă de trimestrul precedent, avem o variaţie minimă, minus 0,1%", a mai spus directorul executiv AAF.

Reprezentanţii fondurilor de investiţii prezenţi la dezbatere au apreciat că anul 2022 a venit cu o "lebădă neagră" - războiul declanşat de Rusia în Ucraina, eveniment greu de anticipat, care a răsturnat economiile europene dar nu numai, din toate punctele de vedere. Potrivit acestora, aşa cum se întâmplă de fiecare dată la o criză economică, au fost şi riscuri, dar şi oportunităţi majore pe care investitorii le-au putut folosi în avantajul lor.

"A fost un an special, în care s-a manifestat aşa-numitul efect de < < lebădă neagră > >, acel tip de risc sau eveniment cu impact major dar greu de anticipat. Acesta a fost războiul din Ucraina, care a condus la o criză energetică majoră în Europa, care, prin extensie, a creat probleme peste tot în lume. Acest fapt a accentuat inflaţia şi a condus la volatilitate foarte ridicată pe acţiuni, dar mai ales pe obligaţiuni. Dar, deşi a fost un an special, cei care au rămas pe poziţii, au avut momente în piaţă în care au putut profita de scăderea activelor, iar cei care au gândit pe termen lung şi au acumulat în acest an, vor avea de câştigat în viitor", a declarat Adrian Cojocar, CFA, director general adjunct Patria Asset Management.

Deşi în acest an a existat o corecţie în piaţă cu o magnitudine care nu s-a mai văzut de 40 de ani, investitorii au dat dovadă de maturitate şi şi-au stabilit orizonturi lungi de timp, iar fondurile de investiţii au avut lichiditatea necesară care să le permită să onoreze toate răscumpărările.

"Pe fondurile de acţiuni am asistat la o maturizare a investitorilor şi chiar la o creştere a numărului acestora, în special în rândul celor care subscriu în mod regulat, cumpără de o anumită sumă de bani lunar, îşi fac propriul fond de pensii. Marea majoritate şi-a continuat planul de investiţii recurent, iar acesta este un lucru pozitiv, maturitatea celor din piaţă merită aplaudată", a spus Dragoş Manolescu, CFA, director general adjunct OTP Asset Management.

Acelaşi aspect a fost subliniat şi de Aurel Bernat, director general BT Asset Management, care a explicat faptul că în anii în 2020 şi 2021, investiţiile în acţiuni au devenit "cool", oamenii s-au informat şi au început să înţeleagă piaţa, fapt care a generat maturitatea şi calmul cu care aceştia şi-au continuat investiţiile în 2022, subliniază sursa citată.

"Pentru că fondurile de investiţii pot fi accesate extrem de simplu, pentru unii investitori acestea sunt folosite ca metode de economisire pe termen scurt: au acces oricând la bani şi pot face retrageri fără penalizări. O a doua categorie de investitori sunt cei care investesc recurent în fonduri de acţiuni, sume mici, pe care nu le-au retras în acest an. Ba, mai mult, am văzut persoane venind către noi şi începând să pună bani deoparte. Liniştea care s-a observat pe acţiuni în 2022 a fost determinată de faptul că oamenii folosesc acest mijloc pentru a economisi bani pe termen lung. După ce investiţiile în acţiuni au devenit cool în 2020 şi 2021, scăderile din 2022 n-au mai speriat pe nimeni, pentru că lumea a investit sume mici, recurent", a spus Aurel Bernat.

În acelaşi timp, Bursa de la Bucureşti a mers foarte bine în acest an iar încrederea investitorilor s-a datorat şi faptului că marile companii listate pe BVB nu au legătură cu Rusia. Focusul a fost pe companiile din energie şi industria financiar-bancară, care au performat foarte bine şi au oferit dividende semnificative.

"Comparativ cu regiunea, piaţa de actiuni din România a avut cea mai bună performanţă în acest an, fiind susţinută de gama atractivă de emitenţi şi baza solidă de investitori instituţionali locali. Majoritatea companiile listate la Bucureşti sunt campioni în domeniile lor de activitate, iar listarea Hidroelectrica, programată pentru anul viitor, va aduce un plus de atractivitate si vizibilitate pieţei de capital româneşti. Totodată, vedem un interes în creştere al companiilor din regiune să acceseze piaţa de capital locală, fapt ce demonstrează creşterea importanţei acesteia", a apreciat Robert Burlan, CFA, Head of Investment Management Raiffeisen Asset Management.

În ceea ce priveşte comportamentul din acest an al investitorilor în fonduri de acţiuni, reprezentanţii administratorilor de fonduri prezenţi la dezbatere spun că acesta a fost diferit faţă de cel din criza COVID, pentru că, deşi au existat corecţii, răscumpărările nu au fost mari pe fondurile de acţiuni iar investitorii au înţeles că piaţa locală este de interes prin prisma emitenţilor care nu sunt legaţi de Rusia. Interesul investitorilor pentru acţiuni a crescut, aceştia continuând obiceiul de a subscrie constant sume mici: 100-500 lei lunar, în ziua de salariu.

Pentru 2023, administratorii de fonduri se declară moderat optimişti, deşi sunt semne în piaţă că ce a fost mai greu a trecut. Volatilitatea va mai persista o perioadă la început de an, pe fondul deciziilor pe care băncile centrale se pregătesc să le anunţe în perioada următoare. Dobânzile şi inflaţia, însă, dau semne de temperare şi anul viitor este de aşteptat să fie mai predictibil din acest punct de vedere.

Investitorilor nehotărâţi încă, reprezentanţii industriei fondurilor le recomandă să înceapă să investească recurent, sume mici, pentru că perioadele de criză care s-au succedat în ultimii ani ne-au demonstrat cât de utilă este o rezervă financiară suplimentară în situaţii de urgenţă. De asemenea, au demontat şi cele trei mituri care îi împiedică de cele mai multe ori pe doritori să investească: nu este nevoie de sume mari (se poate începe chiar şi cu 50 de lei pe lună şi cu un plan investiţional pe termen lung), este extrem de simplu de ales un fond de investiţii, le aproape orice sucursală de bancă din România (iar administrarea contului se poate face foarte simplu din aplicaţie), investiţiile în acţiuni sunt semnificativ mai ofertante pentru că, deşi vin cu un risc, aduc randamente mai mari faţă de un cont curent sau un depozit şi întorc banii în economie, generând creştere economică, se menţionează în comunicat.