Dezbaterea CCR pe dobânzile excesive - amânată pentru 7 octombrie

Dezbatera Curţii Constituţională a României (CCR) pe marginea legii privind dobânzile excesive a fost amânată pentru data de 7 octombrie

Obiecţia a fost formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Legea respectivă a trecut în 6 mai de plenul Camerei Deputaţilor, care a votat actul normativ în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne. Deputaţii au adoptat un amendament respins iniţial de comisiile de specialitate, potrivit căruia, "prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 de lei, suma totală de rambursat de către consumator nu poate depăşi dublul sumei împrumutate''. Articolul 5 prevede că "dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR".

Potrivit unui alt amendament, creditor financiar este o instituţie de credit autorizată de Banca Naţională a României, o sucursală din România a unei instituţii de credit străine, o instituţie financiară nebancară sau o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe. Un articol modificat de deputaţi prevede că "dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de două puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă; în cazul în care creditorul financiar este o instituţie financiară nebancară, dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi dublul dobânzii de referinţă practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă''.

Un alt amendament stipulează că dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR.

Deputatul USR Cosette Chichirău a calificat, în şedinţa din luna mai, proiectul de lege ca fiind "'populist'' şi "'neconstituţional''.

"În martie 2019, CCR a declarat, cu unanimitate de voturi, neconstituţional «pachetul de legi Zamfir». Acest proiect reia una dintre ideile din acest pachet şi anume plafonarea dobânzilor. (...) Prin acest proiect, unii parlamentari îşi rezolvă problemele de familie sau cele de interes personal, de natură penală", a argumentat Cosette Chichirău.

Alfred Simonis, şeful grupului deputaţilor PSD, a susţinut că proiectul are ca obiectiv plafonarea dobânzilor în România, în condiţiile în care, pe alocuri, media dobânzii este de patru ori mai mare faţă de media Uniunii Europene.

"'Cred că e momentul ca românii să nu mai plătească cele mai mari dobânzi din Europa", afirma Alfred Simonis în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor.

După ce legea a trecut de Parlament, senatorul Daniel Cătălin Zamfir, care a iniţiat proiectul de lege, a subliniat: "Băncile şi IFN-urile nu mai pot practica ce dobânzi vor! Legea se aplică şi credirelor în derulare şi prevede:

1. Pentru creditele ipotecare, DAE nu poate fi mai mare decât dobânda de referinţă a BNR +2%;

2. Pentru creditele de consum, DAE nu va depăşi dobânda de referinţă a BNR +15%;

3. Pentru creditele de consum mai mici de 15.000 lei, suma totală de rambursat nu va putea depăşi dublul sumei împrumutate".

Proiectul de lege face parte din pachetul de patru acte legislative destinate protecţiei consumatorilor de servicii financiare: Legea pentru protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe (retractul litigios); Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Despre conţinutul celor patru legi ne-a vorbit, în altă ocazie, avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat textele legislative, explicând: "Unul dintre proiecte vizează plafonarea dobânzilor la credite. Am eliminat formula «dobânzi cămătăreşti» pentru că se pare că cei din Consiliul Legislativ au spus că termentul de «cămătăresc» este peiorativ şi atunci i-am spus dobândă excesivă. Proiectul prevede, în principiu, că pentru creditele imobiliare nu poţi lua un credit care să aibă o dobândă mai mare cu mai mult de 3% decât dobânda de refinanţare a BNR. La creditele de consum, adică cele luate pe maxim 5 ani şi care au o valoare de cel mult 20.000 de euro, am pus o limită de 18% a dobânzii, care este maximul de dobândă pe care îl practică fiscul cu contribuabilii. Pentru microcredite, adică împrumuturile luate pe cel mult 90 de zile şi cu o valoare de maxim 3.000 de lei, am pus limitarea la dublul sumei împrumutate".

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a subliniat, recent, impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării proiectelor de lege privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric plus maxim 20%, plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor şi eliberarea de datorie la preţul real al cesiunii şi dobânda.

Un studiu realizat de KPMG pentru ARB arată că proiectele de lege menţionate au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.

Subliniind că, printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%, studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.

Alte urmări preconizate de KPMG vor fi:

- Diminuarea interesului investitorilor în sectorul financiar, ca urmare a efectelor asupra stabilităţii şi perspectivelor de profitabilitate ale sistemului bancar;

- Creşterea presiunii asupra pieţei imobiliare, ca urmare a reducerii creditării pentru achiziţia de locuinţe;

Creşterea creditelor neperformante, care poate conduce la creşterea riscului de ţară şi care va afecta în mod direct capacitatea de capitalizare şi creditare a instituţiilor de credit.