DIALOGUL SURZILOR Desfiinţarea SIIJ, o decizie politică

Desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie se dovedeşte a fi tema în jurul căreia interesele politice şi profesionale se ascut şi sunt puse înaintea recomandărilor instituţiilor europene care au afirmat atât în 2019 cât şi în 2020 că secţia specială reprezintă o instituţie care atentează la independenţa magistraţilor şi a actului de justiţie.

Proiectul legislativ iniţiat de Stelian Ion, ministrul Justiţiei, privind desfiinţarea SIIJ, a încins dezbaterile care au avut loc, ieri, în cadrul Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor. Momentul care a arătat că subiectul discutat este unul foarte sensibil a fost părăsirea sălii de şedinţă de către Corina Corbu - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Bogdan Mateescu - preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Aceştia, după 30 de minute în care au asistat la disputele politice din cadrul Comisiei, au decis să iasă din sală şi să nu mai participe la dezbaterea respectivului proiect de lege.

"Această şedinţă nu este potrivită pentru statutul magistratului. Credeam că este o discuţie tehnică, echilibrată, credeam că putem avea argumente juridice. Eu un astfel de comportament îl regret în Parlamentul României. Punctul nostru de vedere este scris, vă invit să îl citiţi. CSM optează pentru o soluţie echilibrată, trebuie încetată polarizarea societăţii, polarizarea magistraturii", a declarat judecătorul Bogdan Mateescu, preşedintele CSM.

El a precizat că avizarea de către CSM a trimiterii în judecată a procurorilor şi judecătorilor nu reprezintă o superimunitate, ci o garanţie pentru asigurarea independenţei magistraţilor şi implicit a independenţei actului de justiţie.

În schimb, Corina Corbu, preşedintele ÎCCJ, nu a dorit să explice motivul pentru care a părăsit sala de şedinţă în care era dezbătut proiectul legislativ de desfiinţare a SIIJ, dar a menţionat că există un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Ulterior, preşedinte Înaltei Curţi, Corina Corbu, a transmis un comunicat de presă în care a explicat motivele retragerii de la lucrările Comisiei Juridice şi în care a invocat "caracterul intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor".

"Asupra chestiunii de drept care făcea obiectul dezbaterii, preşedintele Înaltei Curţi reiterează public poziţia pe care a exprimat-o anterior şi în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv faptul că modificarea dispoziţiilor legale menţionate în proiectul de lege nu trebuie să se rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătăţească fondul reglementărilor în acest domeniu. Astfel cum a arătat, în avizul acordat, Consiliul Superior al Magistraturii modificarea legislaţiei în domeniul în discuţie trebuie să includă şi o serie de garanţii prin care să se întărească statutul de independenţă al judecătorului, în special din punct de vedere al percepţiei publice", se arată în comunicatul de presă emis de ÎCCJ.

Stelian Ion, ministrul Justiţiei, a solicitat, în cadrul şedinţei Comisiei Juridice, un raport pozitiv pentru desfiinţarea SIIJ.

"Această secţie nu este absolut deloc eficientă, iar bazele pe care s-a conceput această secţie au fost fundamental greşite. O singură structură centrală nu poate face faţă şi nu poate face anchete cu privire la toate plângerile formulate împotriva magistraţilor. (...) Varianta cea mai corectă este cea propusă de către Guvernul României, este o variantă care ţine cont de necesităţile reale", a declarat Stelian Ion.

El a menţionat că, în cadrul dezbaterilor parlamentare, ar trebui să se aibă în vedere ca anchetele privind magistraţii să fie desfăşurate de către mai multe multe unităţi de Parchet, nu de o structură centralizată.

Gabriela Scutea, procurorul general al României, Gabriela Scutea, a afirmat, joi, la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, a afirmat că SIIJ este "departe" de a asigura un acces eficient la justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public.

Potrivit procurorului general, această secţie nu a fost în măsură să susţină toate cauzele care au fost preluate.

"Este mult mai important că această competenţă foarte largă a secţiei nu a fost în măsură să susţină toate cauzele care au fost preluate de la Parchetele cu competenţă generală şi specializată, efortul necesar pentru instrumentarea unor cauze care pot să apară cu derulare foarte rapidă oriunde pe teritoriul ţării. (...) Ne-am pus întrebarea care este plusvaloarea care vine din organizarea secţiei? Considerăm că aceasta este departe de a asigura un acces eficient la Justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public", a spus Gabriela Scutea.

Înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost "o insultă" pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor, a declarat, Crin Bologa, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

"Apariţia acestei secţii a fost o insultă pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor, pentru cei cinstiţi şi oneşti şi nu a fost necesară. A fost o insultă pentru că fenomenul corupţiei nu este răspândit în rândul procurorilor şi judecătorilor, dar, în acelaşi timp, înfiinţarea secţiei a dus la o lipsă de eficienţă totală în combaterea fenomenului infracţional redus în rândul magistraţilor. La momentul înfiinţării acestei secţii a fost primit aviz negativ de la CSM în două rânduri. De asemenea, în adunările generale, care sunt reprezentative pentru judecători şi procurori, s-a votat într-o proporţie covârşitoare pentru desfiinţarea acestei secţii în toamna anului 2019, deci peste 85% dintre toţi procurorii şi peste 75% dintre judecători", a spus Crin Bologa.

Preşedintele Comsiei juridice a Camerei, deputatul Mihai Badea (USR PLUS), a spus că SIIJ a fost înfiinţată de Liviu Dragnea şi Tudorel Toader cu trei scopuri: controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, să se decidă în sediul PSD cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate, şi redirecţionarea dosarelor penale ale unor politicieni de la DNA către această secţie specială, prin simpla formulare de acuzaţii împotriva unuia sau mai multor magistraţi.

Deputatul liberal Cristian Băcanu consideră că secţia trebuie desfiinţată deoarece mai multe instituţii europene au solicitat acest lucru şi structura respectivă nu este funcţională. Reprezentantul social-democraţilor, Laura Vicol a spus că SIIJ nu a avut nicio şansă să funcţioneze la parametri optimi, din cauza lipsei resurselor.

"Această secţie a funcţionat cu un număr infim de procurori pentru că toate posturile au fost blocate. Nu i-aţi dat o şansă să lucreze. Dacă dumneavoastră doriţi în continuare ca judecătorii să aibă dosare ascunse în sertarele procurorilor, dosare scoase la momentul potrivit ca judecătorii să dea soluţii bune pentru unii şi proaste pentru alţii, cred că a venit momentul să depăşim această stare", a spus Laura Vicol.

"Nu suntem o instanţă în faţa căruia stă inculpatul SIIJ, dar se pare că această instituţie este deja discreditată. În raportul statului de drept se spune că continuarea activităţii secţiei poate afecta independenţa justiţiei.(...) Ar trebui să ajungem la o soluţie conformă cu principiile de drept şi prevederile constituţionale. Consider că o intervenţie adecvată asupra SIIJ trebuie să fie de ordin organizatoric, menită să eficientizeze funcţionarea sistemului judiciar", a spus Hajdu Gabor, deputat din partea UDMR.

În schimb, reprezentanţii AUR susţin menţinerea SIIJ şi reformarea ei deoarece "menţinerea SIIJ la acest moment este dorită de judecători pentru că au scăpat de pericolul unor abuzuri din partea DNA".