DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT / CEDO: Dreptul la viaţa privată a avocatului, inviolabil

Autorităţile centrale din Estonia au fost sancţionate recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru lipsa unor garanţii procedurale suficiente privind protejarea datelor în timpul confiscării şi examinării ulterioare a laptopului şi telefonului mobil ce aparţineau unui avocat.

Este vorba despre cauza Särgava, în care un avocat din Estonia, membru în consiliul de administraţie al unor societăţi urmărite pentru activităţi de crimă organizată, a fost percheziţionat de autorităţi şi i s-au ridicat telefonul mobil şi laptopul, ale căror conţinuturi au fost copiate de poliţie pe un hard disk extern. Avocatul a cerut restituirea bunurilor pe motiv că aparţineau firmei sale de avocatură şi erau utilizate pentru prestarea de servicii juridice, dar solicitarea i-a fost respinsă de magistraţii din Estonia.

CEDO a reţinut că textul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului nu interzice ca avocaţii să fie supuşi unor constrângeri când există dovezi credibile privind participarea lor la o infracţiune sau pentru combaterea anumitor practici nelegale. Textul normativ prevede însă că este esenţial să se prevadă un cadru strict pentru astfel de măsuri, deoarece avocaţii ocupă o poziţie vitală în administrarea justiţiei şi pot fi descrişi, în virtutea rolului lor de intermediar între justiţiabili şi instanţe, ca auxiliari ai justiţiei.

Curtea a reţinut că în dreptul estonian se poate efectua o percheziţie în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că obiectul se găseşte într-o incintă, iar mandatul de percheziţie trebuie să specifice obiectul, locul şi motivele percheziţiei. Când este vorba de o percheziţie efectuată la o firmă de avocatură, aceasta trebuie să fie autorizată de judecător şi avocatul să fie prezent la faţa locului.

Legislaţia estoniană însă nu precizează cum se poate sorta informaţia obţinută de autorităţi de la un avocat atunci când acesta foloseşte aceleaşi instrumente atât pentru activitatea proprie (care, în cazul de faţă, era una suspectă), cât şi pentru activitatea profesională (care e caracterizată de confidenţialitatea relaţiei avocat-client).

În dosarul Särgava, în mandatul de percheziţie judecătorul estonian nu a specificat cum se va face sortarea. Aceasta a fost efectuată printr-o căutare bazată pe cuvinte-cheie, dar o astfel de obligaţie nu decurgea din legislaţia naţională, iar avocatul nu a fost de faţă la utilizarea acestor cuvinte-cheie care, fiind foarte generale, au dus şi la accesarea unor documente private ale avocatului care nu interesau procedura penală începută contra sa.

În consecinţă, magistraţii CEDO au considerat că a avut loc o ingerinţă a statului în viaţa privată a avocatului, viaţă privată ocrotită de articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fără ca această ingerinţă să fie conformă legii.