DIN CAUZA BAIL-IN-ULUI DE ANUL TRECUT, Scrisorile de garanţie emise de băncile cipriote nu mai sunt acceptate în străinătate

Decizia autorităţilor cipriote să folosească o parte din banii deponenţilor negarantaţi ai Bank of Cyprus pentru recapitalizarea băncii, luată în primăvara anului trecut, produce în continuare consecinţe negative pentru economia micuţului stat insular.

Companiile de construcţii din Cipru deplâng faptul că scrisorile de garanţie emise de băncile locale nu mai sunt acceptate în afara ţării, ceea le cauzează mari probleme în încercarea să obţină contracte în străinătate, relatează Cyprus Mail.

Şeful federaţiei patronale a constructorilor ciprioţi (OSEOK), Costas Roushias, s-a întâlnit săptămâna trecută cu preşedintele ţării, Nicos Anastasiades, ca să exprime "disperarea" organizaţiei faţă de declinul sectorului în care activează şi ca să propună mijloace pentru rezolvarea problemei, scrie sursa citată.

"Companiile de construcţii se pot autogaranta în Cipru, însă problema este că băncile cipriote emit garanţii care nu sunt acceptate în afara ţării, din cauza deciziilor din luna martie (n.r. care au dus la închiderea Laiki Bank, a doua bancă a Cipru, din punct de vedere al valorii activelor, şi la taxarea cu 47,5% a depozitelor negarantate ale Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit cipriotă, pentru salvarea acesteia de la faliment)", a declarat Costas Roushias, citat de Cyprus Mail.

OSEOK propune ca guvernul să emită scrisori de garanţie, la fel cum a făcut după invazia turcească din 1974, măsură prin care a reuşit să revigoreze economia cipriotă.

Liderul organizaţei a declarat, după întrevederea cu şeful statului, că a primit asigurări din partea acestuia că Guvernul a întreprins demersuri cu mai multe executive şi bănci străine cu privire la această problemă şi şi-a exprimat speranţa că eforturile vor avea rezultate pozitive, având în vedere că ţări precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Irak oferă oportunităţi "considerabile" pentru constructorii ciprioţi.

Cu toate acestea, Giorgos Charalambous, membru al Comisiei Independente cu privire la Viitorul Sectorului Bancar Cipriot (ICFCBS), o entitate creată în anul 2012 de Banca Centrală a Ciprului, pentru investigarea cauzelor şi efectelor crizei economice cipriote, a afirmat că un sistem de garanţii guvernamentale în stilul celor aplicate după evenimentele din 1974 nu reprezintă o opţiune la acest moment.

"În 1974, statul avea mai multe opţiuni disponibile datorită poziţiei sale valutare. Guvernul păstra conturi în străinătate, ceea ce îi permitea să subscrie garanţii ale băncilor cipriote către bănci străine, în sensul că numerarul său putea fi folosit, în cazul unor probleme cu garanţiile", a explicat domnia sa. Oficialul a continuat: "Aceasta nu mai este o opţiune în prezent, din cauză că nu există poziţii valutare în zona euro, iar Cipru a fost exclusă de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni, ceea ce înseamnă că creditorii internaţionali nu au suficientă încredere în guvernul cipriot ca să îl împrumute. De ce ar crede cineva că investitorii ar avea încredere în garanţiile guvernamentale, dacă acestea ar fi emise?

Aşadar, ceea ce s-a făcut în 1974 nu se mai poate face astăzi, din cauză că nu mai sunt aceleaşi condiţii ca atunci".

Giorgos Charalambous este de părere că nu există un mod realist prin care să se rezolve problemele respingerii scrisorilor de garanţie emise de băncile cipriote de către instituţiile de credit străine în mod izolat faţă de contextul larg.

"Singurul mod prin care garanţiile guvernamentale ar putea să însemne ceva în acest moment ar presupune ca Executivul cipriot să solicite unei alte ţări - de exemplu, Qatar - să garanteze scrisorile băncilor cipriote în relaţia cu omoloagele qatariene, în numele guvernului din Cipru. Nu cred, însă, că aceasta este o perspectivă realistă", a mai arătat oficialul.

În opinia membrului ICFCBS, soluţia pentru rezolvarea problemei garanţiilor bancare ar fi ca întregul sistem bancar cipriot să recâştige încrederea deponenţilor şi investitorilor.

"Raportul Comisiei propune ca Uniunea Europeană să fie convinsă să susţină ridicarea întregului control al capitalului în Cipru şi ca statul să garanteze toate depozitele din băncile cipriote. Acesta ar fi cea mai rapidă cale către recâştigarea încrederii în sistemul bancar cipriot", a conchis acesta.

Acordul încheiat de Guvernul de la Nicosia cu Troica creditorilor internaţionali (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană) prevedea un pachet de salvare în valoare de 23 miliarde euro, din care 10 miliarde să fie furnizate de creditorii internaţionali, iar restul să fie strânşi de pe plan local.

După "tăierea" depozitelor negarantate de la Bank of Cyprus (BoC) cu 47,5%, suma rămasă din acestea la ordinul Băncii Centrale a Ciprului.

Săptămâna trecută, BoC a eliberat depozite în valoare 900 milioane euro. Banii fac obiectul controlului de capital impus de autorităţile cipriote.

Sucursala din ţara noastră a Bank of Cyprus a fost închisă aproape întreaga lună aprilie a anului trecut, perioadă în care depozitele sale şi o parte a creditelor din portofoliu au fost transferate la Marfin Bank, filiala locală a Laiki Bank.