DIRECTORUL ANP:  O lege a graţierii pedepselor cu suspendare nu rezolvă problema supraaglomerării din penitenciare

O lege a graţierii pedepselor cu suspendare nu ar putea să rezolve problema supraaglomerării din penitenciare, pentru că oamenii cu pedepse suspendate sunt deja liberi, o explicaţie privind logica acestui act normativ putând fi dată doar de către iniţiatori, a declarat, miercuri, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe, la prezentarea bilanţului pe 2016 al activităţii ANP.

Marius Vulpe a declarat: "Pe statisticile pe care noi astăzi le avem, graţierea nu rezolvă în totalitate problema. Pe acest proiect nu se pot elibera 8.500 de persoane din penitenciare. (...) După părerea mea, nu are niciun efect privind supraaglomerarea din penitenciare. Ar trebui să îi întrebaţi pe cei care au iniţiat care este logica. Privind supraaglomerarea din penitenciare, clar că nu are efect, pentru că oamenii cu pedepse suspendate sunt deja liberi, nu sunt în penitenciar."

Directorul ANP a precizat că el poate că se exprime numai cu privire la situaţia din penitenciare, nu şi despre legislaţie, pe care o aplică atunci când este adoptată, relatează News.ro.

Marius Vulpe a mai spus că "orice demers legal care reduce supraaglomerarea din penitenciare este benefic atât pentru deţinuţi, cât şi pentru personalul din penitenciare, dar şi societăţii civile, pentru că se reduc costurile de la bugetul de stat".

Şeful ANP a adăugat că există o soluţie aflată în dezbatere la Comisia juridică din Senat, referitoare la modificarea legii de executare a pedepselor.

Marius Vulpe a afirmat: "Sunt soluţii alternative, una dintre ele este acum în dezbatere, la Comisia juridică din Senat, cea privind modificarea Legii de executare a pedepselor, privind recursul acela în compensare, să se acorde un număr de zile reducere din pedeapsă deţinuţilor care trăiesc în condiţii de supraaglomerare".

Directorul ANP a subliniat faptul că există un procent ridicat de supraaglomerare, problema fiind legată de suprafaţa legală atribuită fiecărui deţinut.

"Niciun deţinut nu doarme în pat cu alt deţinut. Sunt instalate circa 33.000 de paturi în penitenciarele din România, fiecare deţinut are loc individual. Nu avem suprafaţa legală prevăzută în normativele europene", a explicat Marius Vulpe.

Proiectul de modificare a Legii de executare a pedepselor adoptat de Guvern şi trimis în 1 februarie Parlamentului prevede că deţinuţi ar putea beneficia de trei zile libere la o lună de detenţie executată, dacă stau într-un spaţiu mai mic de trei metri pătraţi. De acest drept nu vor beneficia cei care au obţinut despăgubiri la CEDO sau la instanţele din ţară pentru condiţiile necorespunzătoare din închisori. Perioada pentru care s-ar acorda zilele considerate ca executate în compensarea cazării într-un spaţiu necorespunzător se calculează din 24 iulie 2012 şi până în 31 decembrie 2022.

Directorul ANP declara, la sfârşitul lunii ianuarie, că pentru a se respecta prevederea că un deţinut are dreptul la patru metri pătraţi şi pentru ca statul român să nu mai fie sanţionat la CEDO din acest motiv, ar trebui fie ca 8.500 de deţinuţi să plece din sistem, fie să se construiască alte penitenciare.

Marius Vulpe preciza că există 33.000 de paturi în penitenciarele din ţară şi 27.500 de deţinuţi, dar că nu este respectată suprafaţa legală pentru fiecare deţinut, respectiv de patru metri pătraţi. El a precizat că, pentru a respecta această obligaţie, ar trebui să fie cazaţi 19.500 de deţinuţi.

El adăuga că peste 500 de deţinuţi au câştigat procese la CEDO şi că nu există penitenciar în ţară care să nu aibă cauză pierdută la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.