DOCUMENTE PUBLICATE DE "BURSA" CU UN AN ÎN URMĂ Mass-media s-a trezit ieri să-l atace pe şeful ASF

Actualizare Mişu Negritoiu: "Asocierea acestor fapte cu numele meu reprezintă simple presupuneri"

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, a trimis, aseară, poziţie oficială cu privire la presupusa implicare în încălcarea embargoului impus Iranului, prin care arată că asocierea acestor fapte cu numele domniei sale reprezintă simple presupuneri.

"Aceste operaţiuni, efectuate în 2003-2004, nu au fost niciodată coordonate de mine, în calitatea mea de atunci de Director General Adjunct, şi au făcut obiectul unor investigaţii interne la timpul respectiv, fără ca vreun document să menţioneze numele sau implicarea mea", spune preşedintele ASF. Domnia sa adaugă: "Publicarea în 2012 a înţelegerii Grupului ING cu Departamentul Justiţiei din SUA, în perioada când eu am fost CEO al băncii în România, este o pură coincidenţă, iar asocierea acestor fapte cu numele meu reprezintă simple presupuneri".

----------

• Afacerea "Iran"

Conform acordului încheiat de ING Groep cu autorităţile americane, document disponibil pe pagina de Internet a Trezoreriei SUA, în noiembrie 2003, Banca Tejarat din Iran a emis un acreditiv în valoare de 1,55 milioane dolari, în numele Iran Air, pentru finanţarea achiziţiei unui motor de avion de la o companie din ţara noastră, specializată în activitatea de comerţ.

Acreditivul solicita existenţa unui certificat de origine care să indice că este motorul originar din SUA şi preciza că acesta urma să fie transportat la Teheran prin Germania, arată acordul.

În aceeaşi lună, compania românească a contactat ING România pentru transferarea acreditivului către "partenerul american", potrivit sursei citate.

Banca Tejarat a făcut, apoi, modificările necesare pentru ca acreditivul să fie transferabil, respectiv a eliminat toate referirile la Iran şi a ascuns originea bunurilor, precizează Trezoreria SUA.

În februarie 2004, ING România a transferat acreditivul către exportatorul american, mai arată sursa citată.

În luna martie a aceluiaşi an, o bancă americană a sesizat o discrepanţă în acreditiv şi a informat ING România că nu este autorizată să facă plata solicitată, după care a fost contactat biroul din Amsterdam al instituţiei de credit olandeze, pentru rezolvarea problemei, notează acordul. Banca americană a cerut dezvăluirea numelui băncii emitente, însă un angajat al ING Amsterdam l-a sfătuit pe un altul să nu facă acest lucru, potrivit Trezoreriei SUA.

După ce un angajat al ING România a transmis băncii americane că instituţia financiară emitentă este Banca Tejarat, aceasta a informat autorităţile din Statele Unite cu privire la tranzacţie.

Este adevărat că, în anii respectivi, Mişu Negriţoiu nu conducea ING Bank România, dar este greu de crezut că nu ştia ce fac oamenii din subordinea sa, mai ales într-o problemă "sensibilă" precum încălcarea unui embargou.

Potrivit unei ştiri Bloomberg, ING Groep NV s-a înţeles, în 2012, cu autorităţile americane să plătească 619 milioane dolari în urma unor acuzaţii, din partea SUA, de falsificare a înregistrărilor financiare pentru a ocoli sancţiuni impuse unor state, precum Cuba şi Iran.