DORU LIONĂCHESCU: "Criza Hypo Alpe-Adria a dat peste cap percepţia investitorilor din toată Europa"

O mare parte din problemele sistemului bancar austriac îşi au precedentul în situaţia de la Hypo-Alpe-Adria, este de părere Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners, care ne-a explicat: "Banca (n.r. Hypo-Alpe-Adria) a fost salvată din banii unor investitori, statul Carinthia (n.r. regiune austriacă) garantând sumele cu care a fost finanţată instituţia bancară. În mintea investitorilor afectaţi de bail-in era că statul federal austriac ar fi contra-garantat sumele în cauză, însă, la data plăţii, Carinthia nu a avut banii, iar statul federal a anunţat că el nu a contra-garantat «ajutorul». În acest context, percepţia investitorilor din toată Europa a fost dată peste cap. Percepţia negativă se extinde şi către restul băncilor austriece".

Domnul Lionăchescu apreciază că prezumţia potrivit căreia statul austriac va ajuta băncile de acolo este sub un mare semn de întrebare.

De altfel, în iune 2014, Moody's a retrogradat cu o treaptă ratingurile pentru datorii pe termen lung şi depozite a 11 bănci din Austria, inclusiv ale Erste Group şi Raiffeisen, anticipând un sprijin mai redus din partea statului în urma proiectului de salvare a Hypo Alpe-Adria.

Totodată, în luna iulie a anului trecut, Fondul Monetar Internaţional (FMI) avertiza că Austria ar trebui să revizuiască proiectul de lege prin care urma să fie anulate obligaţiuni subordonate de 890 de milioane de euro ale Hypo Alpe-Adria, garantate de provincia Carinthia, deoarece o astfel de măsură ar putea ridica semne de întrebare şi asupra altor garanţii publice.

Doru Lionăchescu subliniază faptul că Raiffeisen Bank şi Erste Bank au expuneri mari pe Rusia şi Ucraina, unde situaţia este foarte delicată.

Chiar şi în aceste condiţii, efectul asupra subsidiarelor de la noi cu acţionariat austriac nu va fi imediat, conchide Doru Lionăchescu.

Subsidiarele băncilor austriece prezente în ţara noastră nu vor fi sub nicio formă afectate de situaţia sistemului bancar din Austria, ne-au spus reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR).

Aceştia ne-au precizat: "Atâta vreme cât băncile de la noi cu acţionariat austriac au solvabilitate bună şi noi nu avem nicio suspiciune cu privire la nivelul indicatorilor de performanţă raportaţi, dacă va fi nevoie BNR va semna o recomandare către Consiliul de Administraţie pentru acordarea unui credit, Banca Centrală îndeplinind rolul de împrumutător de ultimă instanţă. Toate băncile cu capital austriac îndeplinesc condiţiile în acest sens".

Patrick Rioual, analist la Fitch Ratings, a anunţat, zilele trecute, că ratingul Erste Group ar putea fi redus cu două trepte, la nivelul BBB+, în timp ce ratingul Raiffeisen Bank International poate scădea cu trei trepte, la BBB.

Erste Group Bank este cea mai mare bancă din Austria şi a treia ca mărime în Europa de Est. Raiffeisen Bank International este a doua ca mărime din regiune şi are cea mai mare expunere la Rusia şi Ucraina.

Ambele bănci sunt prezente pe piaţa noastră, prin subsidiarele lor - BCR şi Raiffeisen Bank.

Reprezentanţii BNR sunt de părere că astfel de declaraţii sperie investitorii, atât oamenii de afaceri din România, cât şi deponenţii respectivelor bănci putând să renunţe la investiţiile şi, respectiv plasamentele pe care le au pe piaţa noastră.

Patrick Rioual a mai spus că întărirea capitalului va fi cea mai mare provocare pentru băncile amintite, în următorii doi ani, precizând, potrivit Bloomberg: "Băncile austriece nu sunt slab capitalizate, dar au pierdut teren. Băncile din alte ţări au reuşit să îşi consolideze mai rapid capitalul, în ultimii câţiva ani".

Rioual a arătat că este posibil ca băncile din Austria să piardă ratingurile maxime atunci când Fitch Ratings va finaliza o analiză a sprijinului pe care instituţiile financiare îl pot aştepta din partea statului austriac în situaţii de criză.

Analistul a precizat că Fitch analizează sprijinul statelor pentru bănci în toate ţările europene, dar că nicăieri efectul nu va fi atât de important ca în Austria.

"În nicio altă ţară sistemul bancar nu depinde într-o astfel de măsură de sprijin din partea statului ca în Austria. Motivul este combinarea unui rating de ţară ridicat. Până recent, Austria a beneficiat de rating AAA şi de o strategie a marilor bănci de a se concentra pe estul Europei, ceea ce pune presiune pe ratingurile individuale", a conchis Rioual.

• Analiştii: "Scenariul de bază pentru băncile cu acţionariat austriac - nu foarte diferit faţă de situaţia actuală"

Analistul economic Florin Cîţu subliniază că Fitch a confirmat ceea ce piaţa deja ştia despre băncile din Austria, menţionând: "Mai multe date decât ceea ce ne spune BNR nu avem, iar Banca Centrală nu este destul de transparentă. În aceste condiţii, mergem pe premiza «Crede şi nu cerceta»".

Economiştii opinează că scenariul de bază pentru băncile cu acţionariat austriac din ţara noastră nu va fi unul foarte diferit faţă de situaţia actuală.

Analistul economic Aurelian Dochia, administrator al BRD Groupe Societe Generale, ne-a declarat: "Acum, băncile locale sunt într-o situaţie bună şi nu vor avea nevoie de finanţare pe termen scurt. Întrucât în următorii circa doi ani nu se întrevede o activitate foarte mare pe segmentul creditării, nu va fi nevoie de finanţare din afară".

Domnia sa nu crede că se pune problema, acum, de retragerea depozitelor.

"Sunt convins că Banca Centrală Europeană şi Banca Austriei vor face tot ceea ce este necesar pentru a nu crea o situaţie de panică sau îngrijorare faţă de situaţia de acolo".

Economistul Dragoş Cabat susţine că, în condiţiile în care băncile mamă din Austria vor avea nevoie de mai multă capitalizare, va fi mai mare presiune pe subsidiarele de la noi, care nu trebuie să se aştepte la finanţare externă.

Potrivit datelor BNR, la finalul anului trecut, ponderea băncilor cu acţionarit austriac din ţara noastră reprezenta 33,9% din totatul acţionariatului străin şi 27,3% din întreg sistemul bancar din România.

Următoarele ponderi (21,8% şi, respectiv, 17,6%) aparţin băncilor greceşti, o altă categorie de instituţii bancare cu probleme.

Astfel, peste jumătate din sistemul nostru bancar aparţine Austriei şi Greciei - două ţări unde situaţia din sector este una precară.

Aceasta, în condiţiile în care sectorul nostru bancar înregistrează pierderi mult mai mari decât suma anunţată pentru 2014, de 1 miliard de euro, potrivit domnului Nicolae Cinteză, directorul direcţiei Supraveghere din cadrul BNR.

Domnia sa a afirmat, recent, că indicatorul de profitabilitate din sistemul bancar este o catastrofă (acesta cifrându-se la minus 1,2%, la finalul lui 2014).

Şeful Supravegherii de la Banca Naţională a anunţat că, după discuţiile pe care le-a avut cu auditorii, în luna februarie, a constatat că vor apărea provizioane masive suplimentare faţă de cele anunţate, la final de decembrie, care se vor solda chiar cu scăderea solvabilităţii pentru unele bănci (la sub 10% la una dintre ele, dar peste 8% - nivelul cerinţei minime).

În acelaşi timp, domnul Cinteză a anunţat că resursele de pe piaţa locală au înlocuit treptat resursele atrase de la băncile mamă.

Domnia sa a adăugat: "Dacă nu suntem suficient de atenţi la a evidenţia foarte corect neperformanţa, resursa locală (depozitele) ajunge să finanţeze neperformanţele din sistem nereflectate corespuzător. Închipuiţi-vă ce se poate întâmpla dacă banca rambursează resursele de la mamă şi neperformanţa este ţinută la nivel mic şi neprovizionat, iar apoi le apucă să-şi reflecte neperformanţa şi creşte rata NPL (n.r. creditele neperformante), deci apar provizioane, scade solvabilitatea şi apar cerinţe de capital. Astfel, există riscul ca acţionarul să spună că dacă nu merge creditarea, pierderile sunt mari şi trebuie să aducă sute de milioane de euro de acasă, nu mai vrea să investească în banca din România".

Băncile austriece s-au extins în Europa de Est, având cea mai mare prezenţă în fostul bloc comunist. Profiturile acestor bănci au crescut înainte de criză, dar, ulterior, Hypo Alpe-Adria-Bank International şi Volksbank au ajuns în pragul falimentului şi au primit ajutoare de stat de ordinul miliardelor de euro.