DOSARUL PRIVATIZĂRILOR STRATEGICE Stamen Stancev şi Vadim Benyatov, daţi în urmărire internaţională

Celebrii spioni din dosarul privatizărilor strategice, Stamen Stancev şi Vadim Benyatov, condamnaţi definitiv la închisoare cu executare în acest dosar în luna ianuarie, au fost daţi în urmărire internaţională, după cum susţin surse judiciare. Se pare că cei doi nu ar mai fi călcat prin România din 2007-2008, după ce au fost eliberaţi din arest preventiv, la proces fiind reprezentaţi doar de avocaţi. Stancev este cetăţean bulgar, iar Benyatov este cetăţean american.

Sursele noastre ne-au declarat: "În total, în acest dosar, au fost date 10 condamnări definitive la închisoare cu executare.

Din cei condamnaţi, doar Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu s-au predat autorităţilor şi execută pedeapsa la Penitenciarul Rahova. Ceilalţi condamnaţi au părăsit teritoriul României anterior rămânerii definitive a pedepsei cu închisoare şi acum sunt daţi în urmărire naţională şi internaţională".

Stancev şi Benyatov nu au dispărut, pur şi simplu, după 2008, cei doi apărând în atenţia presei naţionale şi internaţionale. Stancev, care a fost considerat de procurori drept creierul reţelei de spionaj, a declarat, în 2009, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, că problemele României sunt luptele politice şi lăcomia. Despre dosarele sale penale, Stamen Stancev a spus că sunt rezultatul faptului că a fost prins între Dan Voiculescu şi Traian Băsescu.

Stancev are rezidenţă de Monaco încă din 2006, potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu.

În interviul dat EVZ, Stamen Stancev a declarat că nu-i place să i se spună că este spion, adăugând că este doar un consultant şi face afaceri. El a mai spus atunci că în România se fură 100% fără să se construiască nimic.

Pe site-ul Energan, compania fondată de Stancev în 2000, scrie că parteneri de afaceri sunt Credit Suisse First Boston, Raiffeisenbank AG, Bank Austria Creditanstalt, the International Finance Corporation (a member of the World Bank Group), OMV, CEZ şi Skoda.

De asemenea, la finalul lui decembrie 2013, a avut loc la Viena Gala anuală a Center for Global Dialogue and Cooperation (CGDC), o fundaţie al cărei fondator, sponsor şi secretar general este omul de afaceri bulgar Stamen Stancev, potrivit jurnalul.ro. Printre invitaţii de seamă ai evenimentului se aflau fostul preşedinte american Bill Clinton, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso, generalul în retragere Wesley Clark, fostul ministru al Apărării din Austria, Werner Fasslabend, fostul secretar general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer şi fostul preşedinte al Bulgariei, Petăr Stoianov.

Din cauza faptului că Stamen Stancev fusese condamnat, chiar cu o zi înainte, la 11 ani de închisoare pentru spionaj în România, Bill Clinton nu a mai participat la eveniment, conform presei austriece.

Printre premianţii Galei, s-au mai aflat, potrivit jurnalul.ro, sportivul Felix Baumgartner, miliardarul rus Mihail Guţeriev de la Russneft şi preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, care a absentat de la eveniment.

Tatiana Niculescu Bran, care pentru scurt timp a fost purtător de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, susţinea în iulie 2012, într-un articol pentru Contributors, că premierul Victor Ponta l-a întâlnit pe generalul Wesley Clark, la Viena, la o serie de conferinţe despre politicile mondiale în materie de energie şi despre energie şi democraţie: "Gazda conferinţelor era o organizaţie non-guvernamentală aflată în al doilea an de activitate publică : Centrul pentru Dialog Global şi Cooperare (Centre for Global Dialogue and Cooperation). Wesley Clark face parte din comitetul de onoare al acestui ONG, condus de fostul preşedinte al Bulgariei, Petar Stoianov. Stoianov se numără, de altfel, printre membrii fondatori ai organizaţiei, alături de un alt bulgar, lobbyst cu o istorie veche şi complicată în dosarele DNA privitoare la privatizările frauduloase din energie ale României, şi care, actualmente, deţine funcţia de secretar general al CGDC. Numele lui este Stamen Stancev, acuzat ani la rând de procurori (şi arestat la un moment dat, la începutul primului mandat al lui Traian Băsescu) că a organizat şi controlat o reţea infracţională care procura de la înalţi demnitari ai statului român informaţii economice, secrete pe care le furniza unor consorţii care câştigau apoi licitaţiile pentru contracte finanţate din bani publici".

Vadim Benyatov Don era unul dintre directorii de dezvoltare ai companiei Credit First Suisse Boston la data comiterii faptelor din dosar. În decembrie 2014, ziarul Adevărul publica un articol în care spunea că justiţia britanică are de soluţionat un scandal de proporţii, în care erau implicaţi oameni de afaceri din Rusia, Georgia şi o mare bancă din Elveţia, respectiv Credit First Suisse Boston.

Potrivit Adevărul.ro, un important om de afaceri din Georgia, Zaur Leshkasheli, care controla compania Caspian Energy Group din Marea Britanie, a acuzat că ar fi fost fraudat cu sute de milioane de dolari.

Se pare că firma Caspian Energy Group nu a reuşit să returneze creditul şi Credit Suisse l-ar fi desemnat pe colaboratorul ei Vadim Don Benyatov să se ocupe de recuperarea datoriei, deci de vânzarea companiei Caspian Energy Group, mai arată adevărul.ro.

Pe 27 ianuarie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-a condamnat definitiv pe fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. Fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy a primit 4 ani cu executare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici din subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Cea mai mare pedeapsă în dosar a fost dată de Instanţa supremă lui Stamen Stancev, care are de executat 5 ani şi 2 luni. Instanţa i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de zece ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, instanţa a dispus reducerea cu şase luni a pedepsei, pentru perioada în care a fost reţinut şi arestat preventiv.

În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA. De asemenea, ei sunt acuzaţi şi în legătură cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom.

Autorităţile noastre nu l-au găsit până acum nici pe cetăţeanul ceh Michal Susak, condamnat în dosar la patru ani şi zece luni de închisoare. Dintre cei daţi în urmărire naţională şi internaţională mai fac parte, conform surselor citate, Mircea Călin Flore - senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, care a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni de închisoare; Gabor Kerekes - condamnat la 4 ani de închisoare cu executare şi cetăţeanul turc Mustafa Oral - trei ani de închisoare.