Liderul PSD Liviu Dragnea confirmă existenţa documentului întocmit de social-democraţi în care preşedintele Klaus Iohannis este acuzat de înaltă trădare. Dragnea a declarat la Antena3: "Există acel document. Unii colegi din partid l-au lucrat, am ştiut că lucrează. Nu este finalizat şi nu s-a ajuns la o decizie finală, n-am discutat nici cu domnul Tăriceanu. Opinia mea este că sunt multe acţiuni ale lui Klaus Iohannis care pot îmbrăca forma trădării, dacă ne uităm pe Codul Penal. N-am ajuns acolo încă, nu mi-aş dori, dar nu este imposibil".
Documentul a apărut la mijlocul săptămânii trecute pe un site de ştiri, fiind obţinut de la unele surse din PSD. Acesta se referă la o eventuală punere sub acuzare a preşedintelui Klaus Iohannis pentru comiterea infracţiunii de înaltă trădare.
Dragnea a susţinut însă că există multe elemente pentru care Klaus Iohannis poate fi acuzat de înaltă trădare.
"Sunt multe acţiuni ale lui Iohannis care pot îmbrăca forma trădării. Nu mi-aş dori să ajung acolo, dar nu e imposibil. Sunt acţiuni care au adus deservicii României", a mai afirmat liderul PSD.
Conform documentului anonim, dar însuşit de o parte din liderii PSD, şeful statului ar fi uzurpat funcţia Parlamentului de organ reprezentativ al poporului, ar fi urmărit eliminarea Legislativului şi substituirea lui cu autoritatea prezidenţială pretinsă legitim-insurecţională în numele poporului, ceea ce s-ar defini ca răsturnare a ordinii constituţionale.
Conform articolului 96 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
Potrivit News.ro, propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii, Preşedintele este suspendat de drept, iar competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Astfel,preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.