Dramatic, un milion de specii sunt ameninţate cu dispariţia

Echilibrul vieţii pe Pământ este unul foarte fragil. Circa un milion de specii de animale şi de plante sunt deja în pericol de extincţie. Declinul se va accelera în lipsa unei "schimbări profunde" a modelelor de producţie şi de consum relevă un raport publicat de grupul de experţi ai ONU în domeniul biodiversităţii (IPBES).

Raportul IPBES prezintă o imagine sumbră a viitorului fiinţelor umane, care depind de natură pentru a bea, a respira, a mânca, a se încălzi sau a se vindeca de anumite boli. "Suntem pe cale de a eroda chiar fundamentele economiilor noastre, mijloacele noastre de trai, securitatea alimentară, sănătatea şi calitatea vieţii din întreaga lume", a declarat Robert Watson, preşedintele IPBES, potrivit Agerpres. "Nu este prea târziu să acţionăm, însă numai dacă începem să o facem acum", a adăugat Robert Watson.

Defrişările, agricultura intensivă, pescuitul excesiv, urbanizarea galopantă, mineritul au făcut ca 75% din mediul înconjurător să fie "'grav afectat'' de activităţile umane, la fel şi 66% din mediul marin. Rezultatul este sumbru: circa 1 milion de specii de animale şi plante dintre cele 8 milioane estimate pe planetă sunt în pericol de extincţie, din care "'multe vor dispărea în deceniile următoare''. Constatarea este în conformitate cu ceea ce au descris cercetătorii de-a lungul anilor: începutul celei de-a şasea "extincţii în masă" - care nu este menţionată în raport -, prima de care omul este responsabil şi totodată "'prima care poate fi oprită dacă vom acţiona decisiv, acum", după cum a notat Mark Tercek, preşedintele organizaţiei Nature Conservancy. Cei cinci principali vinovaţi sunt clar identificaţi în textul la care au lucrat 450 de experţi timp de trei ani: utilizarea terenurilor (agricultură, defrişări), exploatarea directă a resurselor (pescuit, vânătoare), schimbările climatice, poluarea şi speciile invazive. Însă, chiar dacă este respectat obiectivul prevăzut în Acordul de la Paris, de limitare a încălzirii globale la maximum +2EC, schimbările climatice ar putea urca în clasament, agravând în acelaşi timp ceilalţi factori. Anumite acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea avea efecte benefice directe pentru natură, contribuind probabil la ieşirea din acest cerc vicios. Primul obiectiv: sistemul agroalimentar. Hrănirea a 10 miliarde de oameni în 2050 într-un mod "'durabil'' implică transformarea producţiei agricole (agroecologie, o mai bună gestionare a apei), dar şi a obiceiurilor de consum (dietă, gestionarea deşeurilor), se subliniază în raport.

"Salutăm apelul la o schimbarea a regimurilor alimentare, printr-o hrană bazată mai mult pe plante pentru reducerea consumului de carne şi produse lactate, care au efecte negative cunoscute asupra biodiversităţii, schimbărilor climatice şi sănătăţii umane", a comentat Eric Darier de la Greenpeace. Sinteza raportului nu menţionează în mod direct reducerea consumului de carne, formularea fiind modificată în comparaţie cu versiunea preliminară a textului. Modificarea operată reprezintă probabil un semnal al ostilităţii din partea unor ţări producătoare de carne, notează AFP. "Schimbările profunde pot determina o opoziţie din partea celor care au un interes direct în acest status-quo, însă o astfel de opoziţie poate fi depăşită în beneficiul interesului general", a comentat Robert Watson.

Deşi acest raport evocă unele direcţii, rămâne de văzut dacă statele membre ale Convenţiei ONU privind diversitatea biologică (COP15) vor stabili, în cadrul reuniunii lor din China de anul viitor, obiectivele ambiţioase la care speră apărătorii mediului pentru o planetă durabilă până în 2050. Raportul IPBES menţionează şi alte instrumente pe care guvernele le au la dispoziţie pentru îmbunătăţirea "durabilităţii" sistemului economic, precum cote de pescuit "eficiente" şi o reformă a ajutoarelor publice şi a fiscalităţii. Documentul aminteşte chiar necesitatea îndepărtării de dogma creşterii economice.

IPBES este un organism interguvernamental, care are în prezent 132 membri şi care evaluează starea biodiversităţii şi serviciile ecosistemelor furnizate către societate, ca răspuns la solicitările factorilor de decizie. IPBES este organizat şi funcţionează sub auspiciile unor entităţi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite - UNEP, UNESCO, FAO şi UNDP.