ECONOMISTUL LUCIAN ISAR: "Curs de schimb de 5 lei/euro, doar după prezidenţiale"

Până după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019, cursul de schimb va fi ţinut într-un interval îngust de variaţie, este de părere economistul Lucian Isar. Acesta ne-a transmis: "Tinerii economişti din băncile comerciale glumesc pe seama faptului că în România cursul de schimb încă nu a ajuns la 5 lei pentru un euro doar pentru simplul motiv că Guvernatorul Isărescu, neştiind dacă va fi votat de Parlament, nu şi-a cumpărat euro din bonusul de performanţă pe 2018.

Greşit.

Până după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019, cursul de schimb va fi ţinut într-un interval îngust de variaţie, prin intervenţii succesive ale BNR, ca parte din acordul pe care Guvernatorul BNR Mugur Isărescu l-a avut cu Dragnea şi acum îl are cu Tăriceanu şi Dăncilă.

După alegerile prezidenţiale, la fel ca în anii 2009, respectiv 2015, cursul de schimb va sparge nivele considerate a fi cu încărcătură emoţională pentru electorat. În cazul decembrie 2019/ianuarie 2020, acest nivel este de 5 lei pentru un euro".

În opinia lui Lucian Isar, începând de astăzi, ca parte din pachetul de negociere, BNR nu va mai atrage lichiditate din piaţa interbancară, încetând concurenţa pe care a făcut-o în ultimii doi ani Ministerului de Finanţe. Fostul trezorier Bancpost ne-a declarat: "Dobânzile la titlurile de stat vor scădea, ROBOR va converge la IRCC, iar BNR va ajuta prin morişca făcută cu ajutorul băncilor comerciale finanţarea deficitului bugetar, deja scăpat de sub control".

În România, deficitul de cont curent existent de câţiva ani, scăderea dobânzilor la lei prin lăsarea lichidităţii în piaţă şi diminuarea oportunităţilor speculative de carry trade pe perechea euro/lei, promisiunile de pregătire a intrării în zona euro, dar şi aprecierea reală susţinută a leului din ultimii ani sugerează iminenţa unei corecţii a cursului peste 5, ne-a mai spus economistul. În opinia sa, fără intervenţii succesive, cursul nu ar fi fost păstrat fără o volatilitate accentuată, date fiind deficitele şi incompetenţa actualei guvernări.

"Ameninţarea cu deprecierea cursului până la expirarea din octombrie a mandatului a contat mult în dealul lui Isărescu cu «oamenii serioşi aflaţi la butoane», Tăriceanu şi Dăncilă", mai susţine Lucian Isar.

Acesta ne-a transmis: "Inflaţia din România nu mai este o preocupare pentru Isărescu, după ce a constatat că, începând cu anul 2005, de când BNR a introdus ţintirea inflaţiei ca regim de politică monetară, inflaţia medie a nimerit în intervalul autoales doar în 2012. În condiţiile în care doar inflaţia din Ungaria salvează onoarea Guvernatorului din toate ţările europene, deprecierea cursului de schimb nu va mai reprezenta o problemă nici din acest considerent.

Legea BNR încă nu a fost schimbată şi, prin urmare, singurul obiectiv pentru care ar trebui păstrat/demis guvernatorul Isărescu în afara problemelor CNSAS şi penale, este nerealizarea ţintei de inflaţie.

Deşi legea nu a fost schimbată, Isărescu încearcă să schimbe atenţia populaţiei către pregătirea pentru aderarea la Zona Euro, ca obiectiv al BNR. Este mult mai greu de estimat de către Parlament cu un asemenea obiectiv, pregătirea aderării la Euro, dacă Isăres­cu şi-a făcut treaba şi poate să îşi dea singur bonus de perfomanţă. Aderarea la zona euro este o deficienţă strict politică, la fel ca aderarea la Schengen, indiferent dacă te consideri sau nu individual şi nominal pregătit".

În opinia domnului Isar, aderarea la zona euro presupune alegerea unui canal de oscilaţie pentru cursul euro/leu, canal ce va fi centrat în jurul viitoarei rate de schimb alese pentru conversie: "Această rată de schimb trebuie să fie mult superioră actualului nivel, pentru a evita lipsa de competitivitate a economiei Româneşti în anii de apartenenţă la zona euro, ani în care se pierde independenţa politicii monetare şi de credit.

În concluzie, deşi economia Româ­niei deja cere o corecţie a cursului de schimb peste 5 lei pentru un euro, negocierile şi presiunea pe politicieni fac ca acest nivel să nu fie permis de către BNR prin intervenţii multiple şi consum de resurse naţionale decât după alegerile prezidenţiale".

Guvernatorul BNR Mugur Isăres­cu, proaspăt reales în funcţie, a spus, joi, că există o diferenţă între percepţie şi realitate şi percepţia este că se duce cursul spre 5 lei pentru un euro, în condiţiile în care el tinde să coboare spre 4,7 lei, "pentru că avem intrări majore de capital, ceea ce s-ar putea să însemne că ecartul de dobândă este suficient de atractiv, iar această situaţie nu bucură neapărat banca centrală".

Şeful băncii centrale a ţinut să precizeze că "ţara are încă oameni serioşi la butoanele principale", răspunzând la o întrebare care făcea referire la modul în care a primit noul său mandat în fruntea Băncii Naţionale: "Nici eu nu-mi dau seama cum s-a întâmplat, dacă s-a întâmplat ceva. Spun că nu s-au întâmplat lucruri deosebite. Dumneavoastră, ca media, în mod obişnuit, prindeţi aspectele mai puţin plictisitoare, senzaţionale, gălăgioase, pe când dis­cuţiile serioase care au loc totuşi în această ţară sunt... Pot să vă garantez, ţara are încă oameni serioşi la butoanele principale. Discuţiile serioase probabil că nu au ajuns la urechile dumneavoastră. Şi asta ar fi o explicaţie. Spuneţi şi vi se pare că ar fi o mare curiozitate. Deci este deosebirea între percepţie şi conţinut. Conţinutul nu a fost niciodată atât de zgomotos pe cât a părut percepţia pe care şi dumneavoastră aţi considerat-o ca fiind dominantă".

Actualul mandat al lui Mugur Isăres­cu se încheie în luna octombrie, după care urmează să-şi exercite noul mandat de cinci ani în funcţia de Guvernator al BNR.