Elevii şi studenţii acuză Guvernul că nu are o strategie reală pentru tineri

Asociaţii de elevi şi studenţi acuză autorităţile de diverse greşeli, criticile devenind tot mai dese şi mai virulente. Faptul că dinspre guvernanţi răspunsurile vin adesea târziu şi sunt rostite cu jumătate de gură nu face decât să sporească neîncrederea tinerilor. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) şi Consiliul Tineretului din România (CTR) critică atitudinea Guvernului de a lansa în spaţiul public "soluţii miraculoase" nefundamentate, fără o cercetare reală a nevoilor din sistem şi fără o imagine de ansamblu asupra fenomenului migraţiei tinerilor: " Am aflat cu surprindere faptul că Guvernul României ia în calcul "un proiect prin care să sprijine tinerii care vor să studieze în străinătate, care vor putea primi un sprijin financiar din partea statului". Mai exact, iniţiativa vizează acordarea de împrumuturi pentru tinerii care vor să studieze în străinătate, cu scutirea de la obligaţia de a restitui împrumutul în ipoteza în care se întorc în ţară. Indiferent de ce scop ar viza măsura, soluţia nu este aceasta.

Dacă dorinţa este de a sprijini tinerii care studiază în străinătate, o soluţie ar fi consolidarea sistemului existent de burse de studii. Dacă intenţia este de a diminua fenomenul de braindrain, creşterea atractivităţii României nu se realizează prin condiţionarea iertării de o datorie pentru tinerii care se întorc în România. Dacă măsura urmăreşte creşterea internaţionalizării învăţământului superior şi asigurarea experienţei şi perspectivei europene a studenţilor, ar trebui urmărite promovarea mobilităţilor, inclusiv prin granturi suplimentare, şi finanţarea internaţionalizării învăţământului românesc. În orice caz, un sistem de împrumuturi într-un spaţiu fiscal diferit pare total deconectat de la subfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ românesc, aşteptând între timp şi soluţiile pentru creşterea finanţării educaţiei la 6% din PIB.

În contextul în care, printre alte statistici dezastruoase, România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în materia cheltuielilor publice pe student raportat la standardul puterii de cumpărare şi la coada clasamentul european, la mare distanţă de media europeană în ceea ce priveşte proporţia absolvenţilor de învăţământ superior din România, ne frapează ocolirea acestor probleme arzătoare ale echităţii sistemului de învăţământ, prioritate asumată de România la nivel european, care necesită abordări complexe, integrate şi sistemice, în favoarea unor discuţii depărtate de agenda europeană".

Organizaţiile mai sus menţionate resping în mod clar soluţia autorităţilor, bazată pe împrumuturi: "Amintim Guvernului că a implementat un sistem care promovează bursele de studii pentru tinerii care doresc să studieze în străinătate, sistem care poate fi consolidat în raport cu nevoile şi priorităţile strategice ale României în materia educaţiei, după stabilirea unei strategii clare a obiectivelor de finanţare. Considerăm, de asemenea, că în concordanţă cu principiile Spaţiului European al Învăţământului Superior, România trebuie să încurajeze mobilitatea studenţilor într-un spaţiu comun al educaţiei, inclusiv prin granturi suplimentare pentru mobilităţi temporare. Tocmai de aceea, în spiritul internaţionalizării învăţământului superior, o soluţie reală ar fi creşterea bugetului acordat mobilităţilor studenţeşti şi asumarea unor ţinte ambiţioase pentru numărul de studenţi care să participe în mobilităţi.Respingem faptul că o variantă pentru a încuraja studiile în străinătate şi, ulterior, revenirea în ţară a absolvenţilor este acordarea unor împrumuturi care ar fi iertate dacă absolventul se întoarce în România. Această propunere nu poate decât să demonstreze lipsa unei strategii clare şi asumate pentru diminuarea exodului creierelor, dacă în final ajungem la concluzia îi punem să plătească dacă nu se întorc.Atractivitatea României pentru tinerii români care ajung în străinătate se construieşte prin creşterea calităţii vieţii în general, şi pentru tineri în special, precum şi prin facilităţi pentru integrarea pe piaţa muncii, pentru cercetare în România ş.a.m.d. În acest sens, credem că statul român trebuie să încurajeze politici pentru tineret coerente, în acord cu nevoile acestora, pe care le putem identifica şi în Rezoluţia Tinerilor.

În privinţa eficienţei propunerii, semnalăm constrângerile legislative pe care le-ar întâmpina statul român pentru restituirea unor împrumuturi acordate unor cetăţeni cu domiciliul în alte state, din perspectiva recuperării sumelor".

Horia-Şerban ONIŢA, preşedinte ANOSR, a declarat: "Ne este foarte greu să vedem cum o asemenea abordare poate construi încrederea tinerilor în Guvern. În încercarea de a convinge tinerii care pleacă la studii în străinătate să se întoarcă în România, soluţia este să îi împrumuţi ca mai apoi să condiţionezi iertarea de datorie de întoarcerea în ţară? Ignorând asta, ignorând pe deasupra şi existenţa unui sistem de a promovare a burselor de studii în străinătate, neadresat în propunere, aşteptăm strategiile pentru creşterea atractivităţii universităţilor din România sau pentru a îmbunătăţi statisticile dezastruoase privind bunăstarea studenţilor".

La rândul său, Rareş VOICU, preşedinte CNE a precizat: "În ultimii ani, numărul absolvenţilor de liceu care au ales să studieze în străinătate a crescut semnificativ. E nevoie, aşadar, de măsuri care să încetinească acest fenomen, însă nu cred că măsura propusă de către Guvern, fără a consulta reprezentanţii tinerilor, reprezintă o soluţie sustenabilă pe termen lung.

Noi credem în oprirea graduală a fenomenului "exodului creierelor", prin creşterea calităţii învăţământului din România, atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel superior.

Doar în acest fel vom putea vorbi despre măsuri în beneficiul tinerilor, menite să le ofere acestora un viitor stabil şi predictibil în ţară". Situaţia poate deveni explozivă, mai ales că pandemia a agravat problemele din învăţământul autohton, iar nemulţumirile elevilor şi studenţilor sunt din ce în ce mai mari.