Eliminarea posturilor vacante din sistemul public - o problemă cu multe necunoscute pentru Marcel Ciolacu

Eliminarea celor 200.000 de posturi vacante în sistemul public se pare că este aproape imposibilă pentru premierul Marcel Ciolacu, deoarece majoritatea acestora se află în instituţiile care asigură buna funcţionare a statului, potrivit unui document publicat de Digi 24.

Este vorba de instituţii care s-au confruntat permanent cu lipsă de personal şi care acum ar trebui să renunţe la posturile în care nu s-au făcut angajări.

Dintre cele 200.000 de posturi care ar trebui să nu mai fie scoase la concurs, potrivit sursei citate peste 85.000 sunt în Justiţie, ANAF, Sănătate, Educaţie şi Apărare. La acestea se adaugă peste 30.000 posturi vacante aflate în instituţiile care se finanţează din venituri proprii, adică nu din banii statului (cum ar fi unităţi sanitare, facultăţi, RAR, ASF, BNR, etc.).

În ceea ce priveşte Justiţia, cele mai multe posturi vacante sunt la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 1266 şi Ministerul Public - 1332, Ministerul Justiţiei - 412 .

Ministerele cu cel mai mare deficit de personal sunt Ministerul Finanţelor - 3.186 posturi vacante, Ministerul Apărării Naţionale - 23.523, Ministerul Afacerilor Interne - 13.593, Ministerul Educaţiei - 5.727 şi Ministerul Sănătăţii - 1.602.

Cele mai multe posturi vacante care pot fi eliminate de Guvern, adică 57.942 posturi neocupate, se află la administraţiile locale, adică primării şi consilii judeţene. La nivelul administraţiei centrale, în afară de ministerele enumerate mai sus, există un număr destul de redus de posturi vacante: Camera Deputaţilor - 150, Consiliul Concurenţei - 200, Ministerul Afacerilor Externe - 635, Ministerul Dezvoltării - 159, Ministerul Muncii - 547, Ministerul Agriculturii - 494, Ministerul Mediului - 735, Ministerul Transporturilor - 250, Ministerul Culturii - 161, STS - 358, SPP -166, Ministerul Economiei - 341, Academia Română - 503, Ministerul Fondurilor Europene - 517, Ministerul Familiei - 122.

Referitor la reducerea posturilor din justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii a arătat că această măsură va genera disfuncţionalităţi majore în activitatea sistemului judiciar, putând duce în cazul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor la un blocaj în activitatea judiciară.

"Reamintim că, la nivelul instanţelor judecătoreşti sunt vacante în prezent 1127 posturi de judecător, dintr-un total de 5065 posturi, iar la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi. Prin urmare, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecător şi 29,70% din posturile de procuror. Astfel, adoptarea măsurilor preconizate va duce la desfiinţarea unor instanţe sau parchete, care astăzi funcţionează exclusiv prin delegarea unor judecători sau procurori, în timp ce altele vor funcţiona doar cu unul sau doi judecători ori procurori, fiind imposibilă asigurarea activităţii acestora cu respectarea tuturor exigenţelor impuse de lege (celeritatea, repartizarea aleatorie etc.)", a arătat recent CSM.

Referitor reducerea unor posturi din ANAF şi din Ministerul Finanţelor, actualii angajaţi ai celor două instituţii au obţinut, în urma unor proteste care au avut loc săptămâna trecută, promisiunea reprezentanţilor Guvernului că niciun post din cele ocupate nu va fi desfiinţat şi că vor fi eliminate posturile vacante doar în urma unei analize care va stabili în ce locuri nu este nevoie acum de noi funcţionari publici.