Embargoul şi plafonarea preţului petrolului rusesc, urmează să aducă schimbări importante în piaţa de energie

Embargoul pentru ţiţeiul rusesc în UE şi plafonarea preţului petrolului rusesc transportat pe mare şi CF, va aduce schimbări majore în întreaga lume atât sub aspectul continuării rescrierii hărţii energetice a lumii, cât şi sub aspectul schimbărilor care probabil se vor declanşa în toate taberele. Chiar dacă aparent producţia de ţiţei rusesc exportată este de doar 8% din producţia mondială totală, aceasta va afecta cererea şi implicit va genera efecte economice şi sociale.

Se poate spune că au mai fost crize ale petrolului!

Totuşi cum diferă acest şoc de alimentare cu ţiţei de şocurile anterioare

În mod tradiţional, şocurile aprovizionării cu petrol au apărut din cauza Războiului de Iom Kipur dintre ţările Arabe şi Israel (1973, 1979) sau din cauza conflictului militar din 1990 care a dus la distrugerea instalaţiilor de producţie a petrolului la invazia Kuweitului de către Irak.

În schimb, astăzi, principalul motiv pentru care exporturile ruseşti de ţiţei şi produse rafinate vor fi supuse embargoului se datorează invaziei Rusiei. În plus, tarifele de transport al ţiţeiului rusesc pentru diferite destinaţii au crescut la niveluri record, reflectând presiunea publică asupra companiilor petroliere pentru a evita achiziţionarea de petrol rusesc, teama de sancţiuni oficiale asupra exporturilor ruseşti de energie, dar şi atacurile asupra navelor din Marea Neagră.

O altă dimensiune în care evenimentul actual diferă de precedentul istoric este că reducerea exporturilor ruseşti de petrol a fost precedată de o reducere a exporturilor ruseşti de gaze naturale către Europa. Gazul natural este folosit pentru încălzirea locuinţelor, pentru producerea de energie şi în producţia industrială. Creşterile de preţ rezultate în diferite grade s-au răspândit pe tot globul prin comerţul cu gaze naturale lichefiate.

Europa poate atenua impactul penuriei de gaze naturale şi petrol prin întârzierea opririi centralelor nucleare şi a cărbunelui, dar Europa depinde de Rusia şi pentru aprovizionarea cu cărbune şi chiar uraniu.

În cele din urmă, efectul invaziei ruse nu se limitează la pieţele energetice. Rusia şi Ucraina reprezintă împreună 29 la sută din exporturile globale de grâu. Perturbarea exporturilor din Marea Neagră, împreună cu sancţiunile financiare asupra Rusiei, înseamnă că aprovizionarea cu grâu şi alte cereale este probabil să fie redusă şi în următorii ani. Scăderea ofertei, împreună cu deficitul de îngrăşăminte produse din gaze naturale, vor conduce la creşterea preţurilor la alimente la nivel mondial şi vor consolida efectele de întârziere a creşterii şi inflaţioniste ale preţurilor mai mari ale combustibililor. De asemenea, războiul creşte preţul materiilor prime şi metalelor produse în Rusia şi sau nemaiproduse în Ucraina.

OPEC+, care este condus de Arabia Saudită şi Rusia, a decis să nu facă nicio modificare imediată în obiectivele de producţie ale grupului, dar au spus că există disponibilitatea producătorilor de petrol "se întâlnească în orice moment" şi că ar putea "lua imediat măsuri suplimentare".

Contractele futures pe ţiţeiul Brent au crescut ieri cu 2%, dar au revenit la preţul de dinainte, chiar dacă OPEC+ a decis să menţină producţia la nivelurile actuale.

Scăderea preţului petrolului este pusă pe seama temerii că Rezerva Federală ar putea continua calea de înăsprire a politicii sale agresive.

Rusia a spus în repetate rânduri că nu va vinde petrol ţărilor care utilizează plafonul şi, în schimb, s-a apucat în linişte să achiziţioneze peste 100 de petroliere pentru a forma o "flotă din umbră" de nave pentru a încerca să-şi menţină petrolul în ciuda restricţiilor vestice şi a profita de momentul preţurilor mari care vor apărea în cazul unei cereri mari.

Viceprim-ministrul rus Alexander Novak a reiterat duminică că Moscova nu va exporta petrol care face obiectul vreunei limite de preţ impuse de Occident, si va vinde petrol şi produse petroliere acelor ţări care vor lucra cu noi în condiţiile pieţei.

Cert este ca Moscova a gasit un mare cumpărător al petrolului său Arabia Saudită!!! Arabia Saudită fiind şi ţara care şi a crescut exporturile de petrol în Europa!!!

Amploarea scăderii exporturilor reale ruseşti de petrol poate determina dacă preţurile petrolului cresc sau scad în 2023. Producătorii de petrol sunt însă îngrijoraţi de reducerea cererii, dacă economiile mari intră în recesiune.

Analiştii i-au în calcul diferite scenarii care să compenseze deficitul legat de blocarea exporturilor de petrol rusesc:

-China cel mai mare consumator din lume de petrol să-şi menţină consumul redus de energie şi să achiziţioneze petrol la nivelul preţului plafonat, o abordare puţin probabilă.

-creşterea producţiei de petrol în altă parte din lume pentru a compensa lipsa petrolului rusesc. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au transmis însă deja că nu vor oferi ajutor de data aceasta.

-creşterea capacităţii producătorilor de petrol de şist din Statele Unite de a stimula în mod semnificativ producţia de petrol pe termen scurt, dar care este limitată de blocajele lanţului de aprovizionare, lipsa forţei de muncă şi insistenţa investitorilor publici asupra disciplinei capitalului.

-Repunerea pe harta energetică a petrolului din Iran şi Venezuela. Puţin probabilă încheierea unor acorduri în acest sens, dar şi aşa producţia de petrol iraniană/venezueleană, ar răspunde lent, iar creşterile ar fi mult mai mici decât deficitul care probabil trebuie acoperit.

Aceste scenarii lasă ca o singură soluţie să fie posibilă pentru a trece această iarnă, scoaterea petrolului din rezervele strategice de petrol pe termen scurt. Ipotetic, SUA ar putea elibera până la 4,4 mb/zi de ţiţei din Rezerva Strategică de Petrol (SPR), dar numai pentru aproximativ trei luni!