Piaţa construcţiilor a înregistrat, în anul 2023, o creştere de 14,2%, în special datorită construcţiilor inginereşti care au crescut cu 33%, în anul precedent, spre deosebire de piaţa construcţiilor nerezidenţiale, care a înregistrat o creştere de doar 2,3% sau de sectorul rezidenţial care a înregistrat o scădere de 6,6%. Anul 2023 a reuşit să aducă o creştere în sectorul construcţiilor, în ciuda impredictibilităţii în piaţă.
"În anul 2023, piaţa construcţiilor a avut, per total, o evoluţie pozitivă, aceasta înregistrând o creştere de 14,2%, chiar mai mare decât cea din 2022, care a fost de 12,9%, dar, dacă ne uităm pe segmentele componente ale pieţei putem să observăm evoluţii diferite. Dacă ne uităm pe piaţa construit construcţiilor inginereşti, putem vedea că ele au generat această creştere deoarece acestea au înregistrat o apreciere de 33%. Pe de altă parte, construcţiile nerezidenţiale au avut o evoluţie doar 2,3% iar construcţiile rezidenţiale, au înregistrat chiar o scădere de 6,6%. Construcţiile, în România, au o pondere de 8%, comparativ cu nivelul european de 9%. Piaţa, în anul 2023, a fost caracterizată de impredictibilitate şi de amânarea sau oprirea multor proiecte şi adoptarea unei strategii de aşteptare atât din partea persoanelor fizice, cât şi din partea statului" a declarat Enikõ Peter, Managing Director Uniprest Instal, în cadrul evenimentului Install Efficiency 2024.
De asemenea, aceasta a atras atenţia asupra construcţiilor inginereşti, în mare parte finanţate de stat, cu sau fără fonduri europene, amintind efectele pe care aceste construcţii le pot avea asupra economiei.
"Construcţiile inginereşti sunt finanţate în totalitate de stat. Aici vorbim de poduri, străzi şi autostrăzi, iar aceastea depind foarte mult de fondurile care sunt alocate de stat sau care sunt aduse din fonduri europene. În cazul unor dezechilibre majore, acestea fonduri pot scădea sau pot creşte. În cazul României, nici în vremurile bune nu cresc cât ar trebui, iar, în aceste cazuri nu investim, atunci influenţa negativă sau lipsa acestor investiţii se simte şi mai mult în an de criză. Dacă acest segment ar fi gestionat corect ar putea avea un efect pozitiv asupra economiei" a declarat Enikõ Peter.
Totodată, aceasta a notat şi probleme cu care sectorul nerezidenţial se confruntă, în special în zona publică unde, deşi există fonduri, acestea nu sunt accesate suficient.
"Dacă ne uităm la construcţiile nerezidenţiale, acestea au două părţi. O parte este influenţată de stat, anume investiţiile în şcoli, spitale şi alte instituţii publice. Partea pozitivă în această parte este că există fonduri, însă, partea negativă este că aceste fonduri nu sunt accesate suficient şi credem că, în acest segment, lipseşte o prioritizare şi o gândire pe termen lung" a declarat Peter.