Erste Bank: Plasamentele în lei aduc cele mai mari randamente din Europa Centrală şi de Est

Plasamentele în lei aduc investitorilor străini o rentabilitate suplimentară de circa 6% pe an din diferenţa de dobânzi între piaţa românească şi zona euro şi din aprecierea monedei naţionale, arată un raport Erste Bank privind accentuarea inflaţiei din centrul şi estul Europei.

Randamentul suplimentar sau "prima de randament" - cum este denumită de analiştii de la Erste - este estimată să fie cuprinsă între 2-6% pe an în următorii doi ani în ţările din Europa Centrală şi de Est, mai ales ca urmare a accentuării inflaţiei în întreaga zonă.

În România, inflaţia ridicată menţine dobânzile cu circa 3,4% mai mari faţă de cele din zona euro, iar aprecierea leului adaugă încă 2,9% pe an pe an la "prima de randament".

"În măsura în care ţările converg în ceea ce priveşte nivelurile veniturilor şi preţurilor, ne aşteptăm ca această primă să rămâ­nă la valori pozitive în ţările cu un regim flexibil al ratei de schimb valutar şi al ţintelor de inflaţie", spune Juraj Kotian, analist al Erste Bank.

Principalul factor care generează primele de randament este inflaţia mare din zonă, cauzată de scumpirea produselor alimentare şi petrolului pe plan mondial, care însă au un impact mai ridicat asupra inflaţiei din ţările centrale şi est-europene, deoarece aceste mărfuri au o pondere mai ridicată decât în vestul Europei în indicele preţurilor de consum, indicator care măsoară inflaţia.

Din acest punct de vedere, Româ­nia este "cazul extrem" printre ţările din regiune, cu o pondere de 38,92% a bunurilor alimentare în coşul preţurilor de consum folosit de Institutul Naţional de Statistică (INS) la calculul inflaţiei din 2007, faţă de 17-20% în celelalte state din zonă. Astfel, la inflaţia anuală de 6,84% din octombrie a contribuit semnificativ scumpirea bunurilor alimentare cu peste 10%, observă analiştii Erste.

"Preţurile mai ridicate pentru anumite bunuri, în special pentru ţiţei, grâu şi lapte praf, s-au dovedit a fi factori esenţiali pentru creşterea inflaţiei din ultimele luni. În timp ce cererea tot mai ridicată la nivel mondial pentru grâu şi lapte praf poate continua să exercite presiuni asupra preţurilor acestor produse, partea de aprovizionare ar trebui să ducă la o scădere a preţurilor, dacă perioadele de secetă nu se vor repeta anul viitor", se arată în raport.

Totuşi, accentuarea inflaţiei nu va genera reacţii semnificative din partea băncilor centrale, cred analiştii Erste, deoarece factorii principali care au generat creşteri de preţuri sunt în afara sferei de influenţă a politicilor monetare.

"Ne aşteptăm ca băncile centrale să nu reacţioneze pe deplin la aceşti factori, întrucât sunt factori exogeni, care foarte probabil au un efect temporar sau singular asupra inflaţiei. Totuşi, este foarte probabil ca băncile centrale din Europa Centrală şi de Est să acţioneze şi ne aşteptăm să răspundă inflaţiei ridicate prin intermediul unor creşteri modeste ale dobânzilor sau cel puţin prin lansarea unor comentarii alar­miste, care să susţină eforturile depuse în vederea reducerii inflaţiei", consideră Juraj Kotian.

De altfel, inflaţia mai mare din regiune, asociată cu aprecierea monedelor faţă de euro, accelerează procesul de convergenţă spre zona euro la nivelul preţurilor. "Convergenţa preţurilor în regiunea Europei Centrale şi de Est trebuie percepută ca un efect natural al convergenţei veniturilor. Mai mult, condiţiile monetare înăsprite bazate pe aprecierea valutelor şi diferenţialele ratelor dobânzii oferă beneficii importante celor care investesc în valutele Europei Centrale şi de Est", mai spune Kotian.

Existenţa unei prime de rentabilitate în ţările din regiune ar trebui să ajute băncile centrale în eforturile lor de dezinflaţie, deoarece sporeşte cererea pentru valute central şi est-europene, ceea ce ar putea avea drept efect înclinarea distribuţiei acestei prime "mai degrabă către aprecierea ratei de schimb valutar decât către diferenţialele ratei dobânzii".

După investiţiile în leul românesc, cele mai mari randamente suplimentare ar putea fi generate în perioada 2008-2009 de plasamente în zlotul polonez, de circa 3,6% pe an, urmate de cele în coroana cehă, estimate la aproximativ 2,5% pe an pentru acelaşi interval.

Forintul ungar ar putea aduce o primă de rentabilitate de aproximativ 2% pe an, estimează analiştii de la Erste Bank, deoarece în Ungaria "creşterea economică forţată oferă doar un imbold modest pentru convergenţa preţurilor şi argumente pentru înăsprirea excesivă a politicii monetare".

Cea mai mică primă va fi generată de plasamentele în coroana slovacă, monedă care a fost inclusă din acest an în mecanismul ratelor de schimb ERM2 - "anticameră" a zonei euro - în care variaţia monedei faţă de moneda europeană este controlată, neputând depăşi 15% faţă de un nivel stabilit al cursului.

"Ne aşteptăm ca prima de rentabilitate pentru investiţiile în coroane slovace să fie în medie aproape de zero pentru perioada 2008-2009, întrucât rata de schimb valutar va fi fixă, iar dobânzile se vor alinia la zona Europei, datorită adoptării monedei Euro", arată Juraj Kotian.