Erste: Creşterea pieţei româneşti de acţiuni, maxim 15%

Acţiunile listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ar putea înregis-tra, în acest an, o creştere limitată la 10-15%, în condiţiile în care stagnarea economică nu poate să genereze o revenire puternică interesului investitorilor pentru piaţa locală de capital, în acest an, deşi principalele companii listate au înregistrat, anul trecut, randamente ridicate ale dividendelor, în opinia analiştilor Erste. Chiar şi în eventualitatea unei contracţii a indicilor BVB, există fundamente care să susţină o revenire la actualele valori ale titlurilor într-un orizont de timp scurt, consideră domniile lor.

Printre cele mai atrăgătoare acţiuni pentru reprezentanţii instituţiei financiare se numără Fondul Proprietatea, "OMV Petrom", Banca Transilvania, "Biofarm" şi "Transelectrica", precum şi cele cinci SIF-uri. În cazul acestora, şi în special în cel al SIF Transilvania şi SIF Oltenia, analiştii consideră că ar trebui menţinute sau crescute expunerile, având în vedere randamentele ridicate ale dividendelor şi presupunând că inconvenientul unei politici agresive prelungite de distribuire a dividendelor nu este sustenabilă pe termen lung. Acest lucru ar putea să pună presiune pe portofoliul de active şi valoarea activului net (VAN) al SIF-urilor, prezentând riscuri pentru investitori de a marca pierderi de capital direct corelate cu orizontul investiţional.

Atractivitatea FP şi a "Petrom" este determinată de liberalizarea pieţei energiei, care ar urma să se realizeze până în anul 2018 şi ar duce la o creştere graduală a companiilor din sectorul energetic.

Alte titluri atractive sunt cele ale Băncii Transilvania, ca urmare a abilităţii de a îşi creşte, în mod sustenabil, cota de piaţă, prin capitalizarea modelului solid de finanţare locală, precum şi îmbunătăţirii calităţii activelor, în ultimii doi ani, "Biofarm", ca urmare a creşterii profitului cu 10% pe an, şi "Transelectrica", a cărei profitabilitate ar urma să revină pe creştere, în acest an, determinată de majorarea tarifului de transmisie, dezvoltarea afacerii în termeni de volum, precum şi a aprecierii leului faţă de euro.

Accederea pieţei de capital autohtone la statutul de piaţă emergentă depinde de realizarea a cel puţin unei listări majore în acest an, precum cea a "Romgaz", pentru care o ofertă publică iniţială (IPO) este cea mai fezabilă, potrivit analiştilor Erste. În cazul "Hidroelectrica" şi al "Nuclearelectrica", domniile lor nu consideră ca acestea s-ar putea realiza mai devreme de 2014 sau 2015.

Valoarea zilnică a tranzacţionării pe BVB ar urma să fie, în acest an, de sub zece milioane euro, reprezentând expresia unei pieţe de capital subdezvoltate, comparativ cu dimensiunea economiei locale, se arată în raport. Din cauza oportunităţilor reduse de investiţii, actorii străini prezenţi pe piaţa noastră de capital vor continua să solicite discount-uri substanţial pentru titlurile importante, ceea ce va afecta în mod negativ potenţialul de creştere al acestora, estimează analiştii Erste.

• "Economia României va creşte cu 1,1% în acest an"

Analiştii Erste se aşteaptă ca economia ţării noastre să înregistreze o creştere de 1,1% în acest an, potrivit unui raport al grupului financiar. Renegocierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi accelerarea reformelor care să stimuleze creşterea economică, precum cele care să conducă la o mai bună absorb-ţie a fondurilor europene, ar urma să susţină creditarea, se arată în studiul privind "Pieţele şi acţiunile din Europa Centrală şi de Est (ECE)". Un aspect important pentru perspectivele pe acest an este faptul că formarea unui nou guvern, în urma alegerilor din data de 10 decembrie, s-a realizat fără mari probleme, consideră reprezentanţii Erste.

Evoluţia economiei autohtone depinde de ceea ce se întâmplă în zona euro, care absoarbe aproximativ 55% din exporturile ţării noastre. Pe de altă parte, ţara noastră se bazează pe exporturi într-o măsură mai redusă decât alte ţări din ECE, aceasta generând doar 30% din PIB, cererea internă reprezentând un important motor de creştere, iar consumul gos-podăriilor revine ca urmare a procesului de consolidare fiscală, potrivit raportului. Creşterea lentă urmează să se reflecte în menţinerea deficitului de cont curent la 3,5% din PIB.

Inflaţia urmează să fie de 4,3% la finele acestui an, au adăugat analiştii Erste.

Fundamentele economice ale ţării noastre rămân robuste, progresul înregistrat în consolidarea finanţelor publice şi în condiţiile unui an electoral au permis guvernului să îşi finanţeze deficitele într-o manieră relativ confortabilă, conform raportului. Analiştii Erste estimează un deficit bugetar de 2,7%, pe sistem ESA 95, în acest an. Continuarea consolidării fiscale va rămâne o ţintă centrală în noul acord cu FMI, Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială, care ar urma să fie semnat în luna aprilie şi să se întindă pe o perioadă de unul sau doi ani, subliniază domniile lor. Un nou program cu instituţiile financiare internaţionale este văzut de autorităţi ca fiind necesar pentru a menţine încrederea investitorilor în dinamica macroeconomică a ţării, precum şi pentru a asigura o rezervă de finanţare în cazul înrăutăţirii condiţiilor pe pieţele internaţionale, având în vedere calendarul de plăţi către FMI pentru 2013 şi 2014 (5,2 miliarde euro doar în acest an).

Datoriile ajunse la maturitate şi anticiparea unei reduceri a rezervelor valutare urmează să pună presiune pe moneda naţională, amplitudinea deprecierea depinzând puternic de îmbunătăţirea absorbţiei de fonduri europene şi de evoluţia fluxurilor de investiţiie străine directe, arată analiştii Erste, care văd un curs de 4,4-4,7 lei/euro în acest an. Capacitatea Ministerului Finanţelor Publice să acceseze pieţele internaţionale pentru a asigura finanţarea datoriei externe afectând evoluţia monedei locale.

Perspectivele deprecierii leului, care ar afecta direct puterea de cumpărare a gospodăriilor şi nivelul creditelor neperformante din sectorul bancar, alături de o inflaţie mai ridicată lasă puţin loc pentru o relaxare a politicii monetare, care să ajute economia reală, se precizează în raportul Erste. Reprezentanţii instituţiei financiare se aşteaptă ca Banca Naţională a Româ-niei (BNR) să menţină rata dobânzii de politică monetară la 5,25% pe an, fără să excludă, însă, o creştere a aces-teia, măsură care ar corespunde abordării BNR potrivit căreia prioritatea o reprezintă stabilitatea financiară, creşterea economică putând să aştepte, în special atât timp cât nivelul predictibilităţii rămâne scăzut, iar criza de încredere persistă.

Noul program ar urma să cuprindă obiectivele de reformă structurală care au fost ratate anul trecut, se mai afirmă în raport.

• O criză politică ca urmare a unui conflict Preşedinţie- Guvern, puţin probabilă

Analiştii Erste nu se aşteaptă ca acest an să fie marcat de o criză politică care să fie generată de neînţelegerile dintre preşedintele Traian Băsescu şi coaliţia de guvernare. Domniile lor consideră că o mai mare ameninţare pentru stabilitatea ţării o reprezintă eventuale neînţelegeri între partidele care formează USL.

Dacă situaţia politică nu va influenţa prea puternic piaţa, este posibil ca lichiditatea acesteia să crească, potrivit raportului. Riscurile rămân, însă, ridicate, în cazul unei deteriorări puternice a sentimentului investitorilor, ţara noastră va fi nevoită să suporte costul de a fi considerată o piaţă de frontieră.