ERSTE GROUP: Obligaţiunile de stat din Europa Centrală şi de Est, tot mai atractive

Nevoile financiare tot mai mari ale guvernelor din Europa de Vest, amplificate de subvenţionări, de pachetele de stimulente fiscale, precum şi de efectul advers al recesiunii asupra părţii de venituri din bugete pun sub semnul întrebării posibilitatea de menţinere a nivelului scăzut al randamentelor pe termen lung, având în vedere emisiunea masivă de obligaţiuni de stat, se arată într-un studiu al "Erste Group".

Situaţia statelor din Europa Centrală şi de Est, pare mult mai bună, în opinia analiştilor "Erste", dat fiind că aici nu s-au adoptat aproape deloc planuri de salvare sau pachete de stimulente generoase care să ducă la o explozie a emisiunilor de obligaţiuni. Majoritatea pachetelor de stimulente promovate au constat fie în regândirea cheltuielilor publice existente, fie în atragerea şi cofinanţarea mai eficientă a fondurilor UE.

Reprezentanţii Erste prevăd un plafon al deficitului bugetar de aproximativ 5% (obiectivul guvernului fiind de 2%) pentru ţara noastră, în ciuda faptului că proiectul de buget al României pentru 2009 este foarte ambiţios din punct de vedere al reducerii cheltuielilor publice, al amânării unor creşteri salariale şi al suspendării primelor din sectorul public.

"Deocamdată, guvernul României doar a anunţat un pachet de stimulente, rămânând de văzut dacă acesta va fi inclus în bugetul final pentru 2009 (după aprobarea în Parlament). Sprijinul acordat de banca centrală la finanţarea deficitului de buget din 2009 este foarte important, în timp ce euro-obligaţiunile trebuie văzute ca o opţiune secundară, şi numai pentru sume mici. În acelaşi timp, asigurarea de fonduri suplimentare de la o instituţie financiară internaţională pentru finanţarea deficitului bugetar ar putea avea efecte pozitive asupra cursului de schimb, precum şi asupra credibilităţii, îmbunătăţind astfel sentimentul investitorilor faţă de piaţa românea­scă", a declarat Lucian Anghel, economist şef la Banca Comercială Română.

• O mai bună disciplină fiscală recomandă obligaţiunile de stat din CEE

În Slovacia şi în Republica Cehă se discută anumite scăderi uşoare ale impozitelor dar, în majoritatea cazurilor, deficitele fiscale se vor menţine sub sau aproape de 3% din PIB, se mai arată în raportul "Erste".

Mai mult, ţările care beneficiază de sprijin din partea FMI (Ucraina, Ungaria şi Serbia) şi-au asumat angajamente clare de continuare a consolidării fiscale, în ciuda costurilor de politică ridicate plătite pentru reducerea dureroasă a deficitelor ajus­tate ciclic. Cel mai mare deficit din ţările ECE ar trebui să se înregistreze în România, unde absenţa schimbărilor la nivel de politică fiscală însea­m­nă un deficit fiscal de aproape 7% din PIB, deoarece costurile majorităţii legilor aprobate într-un an electoral ar trebui să se reflecte integral în 2009. "Cu toate acestea, e foarte probabil ca pieţele să forţeze guvernul României să deschidă bugetul şi să aducă schimbări singur, nu cu ajutorul FMI, lucru care va duce la costuri politice mai mari", sunt de părere analiştii. Dacă România recurge la sprijinul FMI, putem considera că o astfel de decizie promovează obligaţiunile, dat fiind că programul ar oferi o linie de credit care ar reduce emisiunile nete de obligaţiuni de stat şi ar declanşa facilităţi monetare mai agresive, potrivit raportului citat.

• Situaţia lichidităţilor şi intensificarea facilităţilor fiscale ar trebui să declanşeze creşterea cererii pentru obligaţiuni de stat

"În general, preconizăm că restrângerea creşterii puternice a creditării în ECE şi piaţa tot mai mare a fondurilor de pensii (situaţie care se aplică în principal în Polonia şi în Slovacia) vor duce la creşterea cererii de titluri de stat la aproximativ 1-2% din PIB" subliniază Juraj Kotian, Co-Şef al Departamentului de Cercetare Venituri Fixe şi Macro CEE al Erste Group. În plus, majoritatea sectoarelor bancare din zona ECE au un exces de lichidităţi (cel mai ridicat în Slovacia - aproape 20% din PIB). Astfel, băncile se vor grăbi să plaseze acest surplus de lichidităţi în obligaţiuni de stat, în loc să îl plaseze în depozite la banca centrală cu rate scăzute ale dobânzii. S-a înregistrat o cerere solidă de titluri de stat încă din prima lună a acestui an, cu licitaţii puternic supra-subscrise. Pe lângă reducerea ratei dobânzii cheie, băncile centrale ar putea opta pentru reducerea cerinţelor de rezerve minime pentru a relaxa politica monetară şi a susţine creşterea creditării/emisiunilor de obligaţiuni de stat. Ungaria, Ucraina, România şi Croaţia au redus deja (sau au redus parţial) cerinţele lor pentru rezerve minime, anormal de ridicate, care scoteau prea multe lichidităţi de pe piaţă. Ne aşteptăm ca băncile centrale să continue cu acţiunea de "normalizare" a cerinţelor de rezerve minime (în special în monedă locală) în 2009, eliberând lichidităţile blocate înapoi pe piaţă, potrivit raportului Erste Group. Dată fiind decelerarea creşterii creditării, astfel de rezerve minime ridicate sunt depăşite şi pot avea doar un efect advers asupra aces­tor economii, a randamentelor titlurilor de stat şi a creşterii creditelor prin constrângeri prea stricte privind lichidităţile.