Reporter: În baza legislaţiei în vigoare, portofoliile fondurilor de pensii private obligatorii din ţara noastră sunt compuse din circa 65% titluri de stat şi 25% acţiuni. Având în vedere că investiţiile sunt pe termen lung, cum evaluaţi această structură? Credeţi că, pentru obţinerea unor randamente mai ridicate, ar fi adecvată o proporţie mai mare a plasamentelor în active cu grad de risc mai ridicat?
Radu Crăciun: Fiecare administrator de fonduri de pensii îşi stabileşte propria politică investiţională şi face propriile analize cu privire la această chestiune. Profilul de risc trebuie să fie cel asumat prin prospectul fondului de pensii. Participanţii aleg fondul de pensii şi în funcţie de profilul de risc. Un profil de risc mai scăzut are beneficiul unei volatilităţi mai reduse, preţul, însă, fiind un randament investiţional mai scăzut pe termen lung.
Reporter: Conform raportărilor, fondul de pensii Pilon 2 administrat de BCR Pensii investeşte doar în titluri de stat româneşti. Care sunt motivele pentru care nu investiţi şi în titluri de stat ale altor ţări?
Radu Crăciun: Titlurile de stat româneşti dau printre cele mai bune randamente, ne ajută să evităm riscul valutar, iar piaţa este rezonabil de lichidă.
Reporter: Conform unui comunicat al Asociaţiei Administratorilor pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în perioada 2008-2023, Pilonul 2 a înregistrat un randament mediu anual de 7,82% faţă de o inflaţie medie anuală de 4,35%. Cum se prezintă datele în cazul BCR Pensii?
Radu Crăciun: FPAP BCR care este clasificat drept fond cu grad de risc mediu, a obţinut un randament mediu anual de 7,85% de la lansarea fondului în mai 2008 până la 29 decembrie 2023.
Reporter: La finele lunii aprilie, activele administrate de fondurile Pilon 2 erau de circa 135 miliarde de lei iar cele ale fondurilor Pilon 3 (pensii private facultative) de doar cinci miliarde de lei. Cum credeţi că poate fi stimulată economisirea/investiţia voluntară prin fondurile de pensii în ţara noastră?
Radu Crăciun: Pe de o parte, stimulentele fiscale pentru contribuţiile la Pilonul 3 au rămas neactualizate de peste zece ani în condiţiile în care, salariul mediu pe economie a crescut foarte mult. Din acest motiv, o actualizare în sensul creşterii limitei stimulului fiscal, prin stabilirea unui plafon procentual din salariul mediu pe economie, care să fie actualizat anual, în locul sumei fixe de 400 de euro, ar fi de natură să stimuleze contributia la Pilonul 3. De asemenea, Pilonul 4, al pensiilor ocupaţionale, ar putea fi încurajat prin stabilirea unor stimuli fiscali, având în vedere că, în momentul de faţă, aceştia lipsesc cu desăvârşire.
În paralel, trebuie continuată educaţia financiară a populaţiei pentru ca aceasta să înţeleagă limitările sistemului public de pensii şi importanţa economiilor proprii pentru perioada pensionării.
Reporter: Pensiile ocupaţionale sunt foarte populare în Europa de Vest dar în ţara noastră, cu toate că există legislaţie, nu există astfel de fonduri. De ce credeţi că niciun administrator din România nu a creat, până acum, un fond de pensii ocupaţionale (BCR Pensii fiind primul administrator autorizat de pensii ocupaţionale - Pilon 4 din ţara noastră) ?
Radu Crăciun: Răspunsul este simplu - din cauza lipsei oricărui stimul fiscal pentru contribuţiile la acest tip de pensii private.
Reporter: Care sunt principalele beneficii pe care le oferă pensiile ocupaţionale faţă de celelalte tipuri de pensii private (Pilon 2 - obligatorii şi Pilon 3 - facultative)?
Radu Crăciun: Pentru participanţi, pensia ocupaţională ar fi o sursă suplimentară de venituri la bătrâneţe care ar veni în completarea pensiei publice, a celei private obligatorii Pilon 2 si, eventual, pensiei private facultative Pilon 3.
Pentru angajatori însă, pensiile ocupaţionale Pilonul 4 aduc o serie de avantaje importante:
-Retenţia salariaţilor prin posibilitatea includerii unei clauze de "vesting", care presupune că angajaţii devin proprietarii sumelor acumulate la expirarea unui termen de maximum trei ani, cu condiţia ca raportul contractual în baza căruia au fost plătite respectivele contribuţii de către companie să fie încă în vigoare.
-Posibilitatea creării unui fond ale carui caracteristici, inclusiv comisionul, pot fi stabilite împreună a priori de către administrator şi angajator.
-Recunoaştere şi prestigiu pe piaţa muncii - compania va avea renumele de angajator de succes, care atrage şi păstrează talentele, fondul de pensii ocupaţionale putând fi unul dedicat, care să poarte numele companiei.
Reporter: Conform declaraţiilor reprezentanţilor Asociaţiei Administratorilor pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), piaţa de capital din ţara noastră devine treptat prea mică pentru sumele pe care le gestionează fondurile de pensii Pilon 2, astfel încât administratorii au nevoie de o diversificare mai mare a plasamentelor. Care sunt principalele clase de active în care credeţi că fondurile ar trebui să se diversifice şi de ce nu o fac în prezent?
Radu Crăciun: Fiecare administrator îşi stabileste propria politică investiţională. Ce putem spune este că ar putea fi necesară o reeveluare a legislaţiei secundare şi primare, ţinând cont de experienţa de peste cincisprezece ani acumulată, în aşa fel încât să se găsească cele mai bune soluţii în vederea diversificării investirii activelor pe termen lung în interesul participanţilor şi beneficiarilor fondurilor de pensii private.
Reporter: Care ar fi principalele modificări legislative care, din punctul dumneavoastră de vedere, ar ajuta la dezvoltarea industriei fondurilor de pensii private din ţara noastră şi ar asigura venituri mai mari românilor la pensionare ?
Radu Crăciun: Cred că sunt câteva direcţii extrem de importante. Astfel, în primul rând, este nevoie de o legislaţie care să accelereze procesul de digitalizare al sistemului de pensii private din punctul de vedere al plăţilor Pilonului 2 şi al actualizării automate a bazelor de date. Asa cum aminteam, este nevoie de un sistem fiscal care să încurajeze economisirea unor sume mai mari prin Pilonul 3 şi încurajarea angajatorilor să ofere pensii ocupaţionale. În al treilea rând, este necesară finalizarea legii plăţii pensiilor private care să contribuie la spijinirea şi de către banii strânşi în fondurile de pensii private a unui trai decent la bătrâneţe. Nu în ultimul rând, procesul de educaţie al populaţiei trebuie început şi continuat încă de pe băncile şcolii.
Reporter: Vă mulţumesc !
Notă:
La finele lunii aprilie, fondul Pilon 2 administrat privat de BCR Pensii avea 783.785 de participanţi, iar activul net era de 9,73 miliarde de lei. Valoarea investiţiilor în titluri de stat era de 6,28 miliarde lei, respectiv 65% din activ, în vreme ce valoarea investiţiilor în acţiuni era de 2,25 miliarde lei, echivalentul a 23% din activ. Valoarea medie a contului unui participant era de 12.412 lei, conform datelor disponibile pe site-ul desprepensiiprivate.ro.