EUGEN TEODOROVICI: "Înfiinţarea băncii de dezvoltare va fi aprobată în acest an"

EximBank şi CEC Bank ar putea fi entităţi complementare în proiectul înfiinţării unei bănci de dezvoltare, după cum a spus, într-o întâlnire cu presa, Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice. Instituţia pe care o conduce lucrează, încă, la acest proiect, care ar urma să fie aprobat până la finalul anului în curs, conform spuselor ministrului de resort.

Domnia sa a precizat: "În acest moment lucrăm la proiect. Vom vedea dacă sunt argumente să includem şi CEC în acest program. Ideea este să funcţioneze ca entităţi complementare, fiecare pe zona ei, respectiv prin CEC să se facă inetermedierea. În orice caz, până la finalul acestui an, proiectul va fi aprobat".

În urmă cu peste două luni, Enache Jiru, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), ne spunea că proiectul care priveşte transformarea EximBank în bancă de dezvoltare este finalizat în proporţie de 95%. Enache Jiru ne-a explicat: "Am făcut un grup de lucru şi am elaborat proiectul în proporţie de 95%. Textul este la faza de observaţii. Mai trebuie să se reunească o dată comitetul interministerial şi, în partea a doua a acestei luni - cel târziu la începutul lunii septembrie, vom trimite o notă informativă Guvernului, care va decide ce formă va lua iniţiativa - OUG sau proiect de lege".

Domnul Jiru ne-a spus că, prin înfiinţarea noii entităţi, va fi extinsă activitatea Eximbank "în nume şi cont stat": "Acum, banca lucrează ca o bancă comercială, în nume propriu - fiind supravegheată de BNR -, dar şi în numele şi contul statului. După ce va fi transformată în bancă de dezvoltare, va fi extinsă activitatea în nume şi cont stat".

Printre obiectivele băncii de dezvoltare se va număra şi finanţarea autorităţilor locale, IMM-urilor, proiectelor naţionale etc., potrivit oficialului MFP.

La finalul lunii mai, Paul Ichim, vicepreşedintele EximBank, preconiza că primele produse de finanţare vor fi lansate pe piaţă în a doua jumătate a anului.

Domnia sa a menţionat că noua bancă va finanţa zonele care nu sunt acoperite de băncile comerciale, cum ar fi IMM-urile, în special start-up-urile: "Este adevărat că şi reglementările sunt foarte dure. Totuşi, motorul unei economii este reprezentat de aceste mici companii, care trebuie să reprezinte baza unei economii".

Reprezentantul EximBank a spus că şi absorbţia fondurilor europene va reprezenta o zonă de finanţare pentru Banca de Dezvoltare. Domnul Ichim a evidenţiat că noua instituţie nu va acoperi în integralitate ceea ce înseamnă potenţiali clienţi respinşi de băncile comerciale, precizând: "Este foarte bine să nu dăm expectaţii false nici pentru bănci şi nici pentru clienţii care aşteaptă înfiinţarea acestei bănci de dezvoltare. Ştim că foarte multe din acele proiecte (n.r. respinse de celelalte bănci) nu sunt viabile din punct de vedere economic. Vrem doar să intrăm pe o nişă foarte clară, care aduce avantaje pentru economie, unde riscurile sunt ceva mai mari decât în cazul proiectelor acceptate de băncile comerciale, dar care sunt controlabile".

Iniţial, s-a pus în discuţie ca banca de dezvoltare să fie înfiinţată fie pe structura EximBank, fie pe cea a CEC Bank, care este o instituţie financiară universală.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, a precizat, în mai multe ocazii, că transformarea instituţiei pe care o conduce din bancă comercială universală într-o bancă de investiţii ar fi ineficientă, mai ales în condiţiile în care banca are o reţea de unităţi teritoriale foarte dezvoltată.

În toamna anului trecut, domnia sa preciza: "Ni s-a sugerat, în ultima vreme, să devenim o bancă a IMM-urilor, a agricultorilor, o bancă de dezvoltare sau de alt tip, însă noi suntem o bancă comercială universală. Avem o reţea puternică de unităţi teritoriale, iar transformarea CEC într-o bancă de investiţii este ineficientă. O bancă specializată, în condiţiile economice de astăzi, nu mai are viabilitate nicăieri în lume".

Potrivit lui Paul Ichim, în momentul în care autorităţile au decis înfiinţarea Băncii de Dezvoltare, a fost aleasă varianta EximBank, pentru că înfiinţarea unei entităţi noi ar fi presupus eforturi financiare importante şi o perioadă îndelungată până la punerea ei în funcţiune.

Acţionarii EximBank au decis, recent, să acorde un nou mandat de patru ani întregului Consiliu de Administraţie.

Din Consiliului de Administraţie EximBank fac parte Vasile Secăreş, Traian Halalai, Crina Cosma, Paul Ichim, Emilian Badica, Nina Puiu şi Adrian Misu Manolache.

În luna martie, Traian Halalai a renunţat la funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al EximBank, pentru a o putea păstra pe cea de preşedinte executiv, în urma unor modificări ale legislaţiei bancare.

Banca a încheiat primul semestru al acestui an cu profit net de 40 de milioane de lei, cu 26% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară din 2014, pe fondul extinderii portofoliului de produse şi a acoperirii teritoriale, potrivit unui comunicat de presă al băncii.

Dacă, în următorii ani, la EximBank va rămâne aceeaşi conducere, la CEC Bank se află în desfăşurare procedura de schimbare a managementului.

În luna mai, Enache Jiru, secretar de stat în MFP, a fost nominalizat de acţionarii CEC Bank să preia funcţia de director general - preşedinte al Consiliului de Administraţie, deţinută în prezent de Radu Graţian Gheţea.

AGA CEC Bank îl nominalizase pe Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pe funcţia de director - prim-vicepreşedinte, membru al Consiliului de administraţie al CEC Bank, deţinută în prezent de Andrei-Liviu Stamatian. Lucian Anghel a anunţat, însă, la jumătatea verii, că nu doreşte să meargă la CEC şi că va rămâne în Grupul BCR, acesta deţinând funcţia de director general al BCR Pensii.

Mandatul lui Lucian Anghel la BVB este pe sfârşite, întrucât acesta a fost ales preşedinte al Consiliului de Administraţie al Bursei pe 9 ianuarie 2012 pentru un mandat de patru ani.

În primăvară, Ministerul Finanţelor, care este unicul acţionar al CEC Bank, a anunţat că, pe lângă Enache Jiru şi Lucian Anghel, celelalte persoane nominalizate pentru conducerea CEC Bank sunt Mihaela Lucica Popa, Andrei Răzvan Micu şi Cristian Tudorancea (pentru funcţiile de director - vicepreşedinte, membrii CA). Între timp, şi Răzvan Micu a renunţat la fotoliul care-i fusese oferit la CEC.

Eugen Teodorovici a precizat că, până acum, nu au fost făcute alte nominalizări pentru posturile rămase libere după ce Lucian Anghel şi Răzvan Micu s-au retras.

În zilele care urmează, MFP va transmite către Banca Centrală documentaţiile referitoare la persoanele nominalizate pentru managementul CEC Bank, în vederea obţinerii avizelor necesare ocupării posturilor vizate, a mai spus domnul Teodorovici.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României, ne-a precizat că, în funcţie de cât de repede va primi BNR aceste referinţe, procedura de avizare poate dura până la câteva luni.