EUIPO: Milioane de europeni urmăresc ilegal evenimente sportive şi cumpără echipamente sportive contrafăcute

Anul acesta, Europa este epicentrul tuturor evenimentelor sportive. Lumea se pregăteşte să urmărească goluri spectaculoase în timpul campionatului UEFA EURO 2024, fotofinişuri la Turul Franţei şi momente premiate cu medalii de aur la Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Paris.

Dar, în timp ce europenii se pregătesc să urmărească cele mai mari evenimente sportive transmise, milioane dintre ei ar putea face acest lucru în mod ilegal. Potrivit unui studiu al EUIPO privind percepţia, conştientizarea şi comportamentul cetăţenilor UE, 12 % dintre aceştia au accesat sau au redat în flux continuu conţinut din surse ilegale pentru a urmări evenimente sportive. În ceea ce îi priveşte pe tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, mai mult de un sfert dintre aceştia (27 %) recunosc faptul că utilizează canale online ilegale pentru a urmări sporturi.

Directorul executiv al EUIPO, Joăo Negrăo, a afirmat: "În timp ce ne bucurăm de emoţia competiţiei în această vară, comportamentul cinstit este esenţial - atât pentru jucătorii de pe teren, cât şi pentru spectatorii de acasă. Drepturile de proprietate intelectuală care stau la baza acestor evenimente ne protejează şi ne îmbunătăţesc experienţele ca fani, ne sprijină sportivii şi inspiră viitorii campioni europeni şi mondiali. Urmărind transmisiunile oficiale şi cumpărând produse cu licenţă, ne asigurăm că sporturile noastre îndrăgite continuă să prospere pentru generaţiile viitoare".

Dincolo de drepturile de difuzare pe care le implică evenimentele sportive majore, proprietatea intelectuală (PI) se aplică pretutindeni: de la inelele olimpice emblematice şi numele sau imaginea sportivilor de top, la echipamentul sportiv al concurenţilor şi la mascotele şi suvenirurile oficiale ale evenimentelor.

Dar acolo unde există resurse financiare şi milioane de spectatori şi consumatori, există şi posibilitatea ca autorii fraudelor să profite. Streamingul online ilegal afectează toate tipurile de conţinut, inclusiv evenimentele sportive, iar EUIPO a estimat că pirateria în toate mediile generează anual venituri ilegale de 1 miliard de euro.

Problema piratării evenimentelor difuzate în direct este una critică pentru finanţarea sportului. Veniturile generate de drepturile de proprietate intelectuală sunt redistribuite mişcării sportive şi sportivilor pe bază de solidaritate. Emma Terho, preşedinta Comisiei pentru sportivi a Comitetului Internaţional Olimpic, a declarat la conferinţa EUIPO privind combaterea pirateriei online a sportului şi a altor evenimente în direct din octombrie 2023:

Dacă fanii urmăresc evenimente sportive în direct prin intermediul streamingului ilegal, este pus în pericol întregul model de finanţare pe bază de solidaritate a mişcării olimpice. Drepturile mediatice şi-ar pierde valoarea, iar titularii acestora ar înceta să mai achiziţioneze drepturi mediatice, ceea ce ar avea repercusiuni importante pentru modelul de finanţare pe bază de solidaritate a întregii mişcări olimpice.

Pe lângă transmisiunile sportive, sectorul echipamentelor sportive din UE înregistrează pierderi de vânzări în valoare de 850 de milioane de euro pe an, conform EUIPO. Această cifră nu include îmbrăcămintea sportivă, de exemplu tricourile de fotbal contrafăcute şi încălţămintea sport contrafăcută, care reprezintă o parte semnificativă din valoarea totală anuală a îmbrăcămintei contrafăcute, estimată la 12 miliarde de euro în Europa.

Studiul EUIPO privind percepţia PI a evidenţiat tendinţe semnificative la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte piratarea online a evenimentelor sportive în direct, unde 12 % din populaţia totală a accesat sau a redat în flux continuu conţinut din surse online ilegale pentru a urmări evenimente sportive.

Bulgaria este ţara din UE în care această practică este cea mai răspândită , 21 % din totalul respondenţilor recunoscând că au folosit surse online ilegale pentru a viziona sporturi, urmată de Grecia (20 %), Irlanda (19 %), Spania (19 %) şi Luxemburg (18 %).

Potrivit studiului, cetăţenii mai tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, au declarat că au accesat ilegal evenimente sportive online într-o proporţie de două ori mai mare decât totalul populaţiei. Tinerii bulgari sunt cei mai susceptibili să recurgă la streamingul ilicit de evenimente sportive - în procent de 47 %, cu mult peste media UE de 27 %, urmaţi de Spania (42 %) şi Grecia (42 %), Slovenia (39 %) şi Irlanda (34 %).

Potrivit studiului EUIPO privind încălcarea online a drepturilor de autor, streamingul este cea mai populară metodă de accesare a conţinutului de televiziune ilicit - 58 % din pirateria din UE se produce prin streaming şi 32 % prin descărcare.

Potrivit tabloului de bord al EUIPO privind proprietatea intelectuală şi tineretul, în medie, 10 % dintre tinerii din UE cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani recunosc faptul că au cumpărat în cunoştinţă de cauză echipamente sportive contrafăcute, acest comportament fiind cel mai frecvent întâlnit în rândul tinerilor greci, 18 % dintre aceştia făcând acest lucru. În schimb, 7% dintre tinerii consumatori europeni au cumpărat accidental articole contrafăcute .

Impactul acestor vânzări de produse contrafăcute în UE este substanţial, cauzând o pierdere totală estimată la 851 de milioane de euro anual - echivalentul a 11% din totalul vânzărilor din acest sector - conform calculelor EUIPO. Franţa, Austria şi Ţările de Jos înregistrează cele mai mari pierderi monetare, care se ridică la sute de milioane de euro în fiecare ţară. În ceea ce priveşte impactul proporţional, România, Lituania şi Ungaria suferă cel mai mult, echipamentele sportive contrafăcute reprezentând până la 20% din totalul pierderilor de vânzări în fiecare ţară.

Contrafacerea are consecinţe economice şi sociale grave. Pe lângă pierderile de venituri şi distrugerea de locuri de muncă, după cum a evidenţiat un alt studiu recent al EUIPO privind impactul economic al contrafacerii în sectoarele îmbrăcămintei, cosmeticelor şi jucăriilor în UE, companiile suferă de pe urma reputaţiei afectate a mărcii, din cauza unor copii de calitate inferioară, iar economiile europene înregistrează o creştere a scepticismului în ceea ce priveşte viabilitatea investiţiilor în inovare - o ameninţare majoră pentru dezvoltarea continuă a unei economii sănătoase.

De asemenea, produsele contrafăcute prezintă riscuri grave pentru sănătatea consumatorilor şi nu respectă standardele europene de sănătate, de siguranţă şi de protecţie a mediului. După cum indică studiul EUIPO şi al OCDE privind mărfurile periculoase, echipamentele sportive contrafăcute pot ceda în momente critice şi pot conţine, în plus, substanţe toxice sau periculoase.

Piraţii de evenimente difuzate în direct au la dispoziţie mai multe metode pentru a difuza online conţinut neautorizat, inclusiv servicii de abonament ilegale şi fluxuri de Internet deschise, alimentate de veniturile din publicitate. Aceşti operatori folosesc tehnici sofisticate pentru a ocoli depistarea, utilizând adesea servicii legitime de distribuţie a conţinutului. Chiar şi în cazul evenimentelor difuzate pe canale gratuite, cum ar fi Jocurile Olimpice sau fazele finale ale campionatelor UEFA, pirateria online persistă.

În întreaga UE, ţările şi părţile afectate luptă împotriva piratării evenimentelor în direct, bazându-se pe reglementări şi tehnologie pentru a bloca serviciile online ilicite. Comisia Europeană a adoptat două recomandări: una privind combaterea pirateriei online a evenimentelor sportive şi a altor evenimente în direct, prin care a fost creată o reţea de autorităţi administrative naţionale dedicate, şi o altă recomandare pentru combaterea contrafacerii prin creşterea gradului de asigurare a respectării legii şi de conştientizare, la care EUIPO contribuie prin eforturi de diseminare, de punere în aplicare şi de monitorizare.

În plus, eforturile de combatere a pirateriei includ sensibilizarea consumatorilor pentru ca aceştia să poată găsi conţinut digital legitim. Agorateka este un instrument al EUIPO care ajută spectatorii să identifice ofertele legale de conţinut online, inclusiv evenimente sportive.

Prin intermediul Operaţiunii Fake Star - o iniţiativă care vizează bunurile contrafăcute care încalcă drepturile conferite de mărci cunoscute, organele de poliţie din întreaga Europă au depistat şi au confiscat 8 milioane de articole de lux şi sportive contrafăcute, mai mult de jumătate dintre cele 14 milioane de articole contrafăcute confiscate în 2023. Printre articolele sportive contrafăcute s-au numărat textile, încălţăminte, etichete, articole din piele şi accesorii vestimentare contrafăcute, inclusiv încălţăminte şi îmbrăcăminte sport, cu o valoare la vânzarea cu amănuntul estimată la 120 de milioane de euro. Operaţiunea a dus la arestarea a 264 de persoane în legătură cu aceste produse contrafăcute.

În cadrul operaţiunii, au fost detectate 552 611 articole de încălţăminte, 1 140 343 de articole de îmbrăcăminte sport şi 5 497 460 de etichete false cu logouri. Confiscările confirmă că multe dintre produsele finale contrafăcute sunt finisate în Europa, unde logouri contrafăcute sunt aplicate pe produse neetichetate. Prin demascarea reţelelor de contrafacere, operaţiunea a scos la iveală şi alte infracţiuni grave, cum ar fi criminalitatea organizată, contrabanda, frauda şi spălarea de bani.

Operaţiunea Fake Star este condusă de Spania (Policía Nacional) în comun cu Grecia (Poliţia elenă), sub coordonarea Europol, cu participarea activă a agenţiilor şi a autorităţilor din 18 ţări.