România se află printre cele mai vulnerabile ţări în faţa riscului de credit, dat fiind faptul că raportul împrumuturi / depozite este mare, după cum reiese dintr-un raport al Eurobank. Expunerea la credit a familiilor şi companiilor este mai mare în cazul utilizării monedelor străine, iar românii au simţit acest lucru în ultimele luni datorită deprecierii leului (13,5% în perioada iulie-septembrie 2007), 48,7% din totalul împrumuturilor făcute de familii fiind în valută.
Din punct de vedere macroeconomic, anumiţi indicatori constituie surse de îngrijorare pentru analişti. Dintre statele Europei Centrale şi de Est, nu numai România se confruntă cu o creştere a deficitului de cont curent, în această situaţie aflându-se atât Bulgaria, cât şi Serbia.
Chiar dacă investitorii se aşteaptă la profituri viitoare ridicate în "noua Europă", o reducere a volumului investiţiilor străine directe (ISD), prezentă şi în România, ar putea, cu probabilităţi mici, să ducă la o cădere economică. În cazul ţării noastre, Eurobank apreciază că Guvernul urmează o politică fiscală relaxată şi forţează periculos limita UE de 3% din PIB a deficitului bugetar, în acelaşi timp nefiind în stare să demareze reforme pentru a putea absobi cele 13 miliarde de euro fonduri structurale. De asemenea, analiştii Eurobank sunt de părere că deficitul de cont curent, care a ajuns la 13,4% din PIB în primele nouă luni ale 2007 (influenţat şi de ieftinirea importurilor ca rezultat al aderării la UE), ameninţă stabilitatea economică în condiţiile în care volumul ISD a scăzut la 42,5% din PIB (septembrie) faţă de 72,7% acum un an.
În sectorul bancar, accelerarea concurenţei şi creşterea spread-ului de dobândă pot duce la o viitoare scădere a profitabilităţii. Stăm ceva mai bine pe sectorul investiţiilor private în echipamente şi construcţii, unde s-au înregistrat creşteri anuale de 26,6% şi, respectiv, 39,3% (oct"07/oct"06).
Eurobank concluzionează că există posibilitatea ca România să se confrunte cu o cădere economică şi vede ca posibilă soluţie o creştere a ratelor de dobândă care să contracareze politica fiscală expansionistă, însă aceasta poate duce la deprecierea leului şi scăderea competitivităţii, generând un dezechilibru şi mai mare.