EUROSTAT:  Procentul persoanelor aflate în situaţie ilegală în UE a crescut cu 22% în 2021

Numărul persoanelor aflate în situaţie ilegală în Uniunea Europeană a crescut cu 22%, ajungând la aproape 700.000 în 2021, conform datelor biroului european de statistică Eurostat făcute publice astăzi, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

În cea mai mare parte, este vorba de sirieni, urmaţi de algerieni şi afgani.

Numărul afganilor a crescut cu 55% comparativ cu 2020, ca urmare a instalării la putere a talibanilor, în august anul trecut.

De asemenea, potrivit datelor Eurostat, bărbaţii reprezintă 87% din totalul persoanelor în situaţie ilegală, peste jumătate dintre ei având între 18 şi 34 de ani.

În total, Eurostat a stabilit că numărul persoanelor din afara UE aflate ilegal în cele 27 de state membre în 2021 a fost de 681.200, cu 123.700 mai multe decât în anul precedent, dar cu 67% mai puţin faţă de vârful din 2015, când în UE au intrat peste un milion de oameni din Siria şi alte zone de conflict.

Numărul anunţat îl cuprinde atât pe cei intraţi ilegal în blocul comunitar, cât şi pe cei care au rămas în UE peste perioada de şedere legală.

Franţa a raportat cel mai ridicat număr, 215.200, cu 107% mai mult faţă de 2020. Este urmată de Ungaria şi Germania, împreună cele trei ţări având pe teritoriul lor aproape 70% din totalul cetăţenilor din ţări din afara UE aflaţi ilegal în blocul comunitar.

Cei mai mulţi cetăţeni proveniţi dintr-o singură ţară cărora li s-a refuzat intrarea în UE în 2021 sunt ucrainenii, cu circa 50.200 de respingeri, din totalul de 139.000. Aceştia au încercat să treacă graniţele terestre ale UE în Ungaria, Polonia şi, în mai mică măsură, în România.

În acelaşi timp, numărul de cetăţeni ai altor ţări decât din UE care au primit ordin de a pleca de pe teritoriul unui stat membru a scăzut cu circa 14% faţă de 2020, circa 37% dintre aceste ordine fiind emise în Franţa, mai mult decât în orice alt stat al Uniunii. Dacă în peste jumătate din cazuri a fost vorba de întoarceri forţate, 47% dintre aceştia au plecat de bunăvoie, potrivit Eurostat.

În general, în majoritatea cazurilor, a fost refuzată intrarea celor care nu şi-au putut justifica obiectivele şi condiţiile şederii în blocul comunitar, dar în 29% din cazuri persoana respectivă a fost considerată ca fiind o ameninţare publică, a mai indicat Eurostat.