Evenimentul FIC şi ASE: "Raportul privind Investiţiile Străine Directe în România"

Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) împreună cu Consiliul Investitorilor Străini (FIC) au organizat astăzi, 6 aprilie un eveniment dedicat celei de-a doua ediţii a studiului comun intitulat "Raportul privind Investiţiile Străine Directe în România", potrivit unui comunicat comun de presă.

ASE şi FIC au iniţiat acest proces de analiză dedicat evaluării contribuţiei investiţiilor străine directe la dezvoltarea economiei în România încă din anul 2017, când a fost lansată prima ediţie a raportului.

"Academia de Studii Economice din Bucureşti continuă seria de studii şi proiecte cu mediul de afaceri, îndeplinindu-şi, totodată, şi misiunea socială. Mulţumim Consiliului Investitorilor Străini pentru acest parteneriat constructiv. Suntem convinşi că împreună putem contribui la stimularea investiţiilor străine în România, factor important pentru bunăstarea economică," a afirmat Prorectorul ASE cu relaţiile cu mediul economico-social şi viaţa studenţească, prof. univ. dr. Dorel Paraschiv.

Cel mai recent studiu realizat împreună de experţii din cadrul ASE şi FIC cuprinde în principal aspecte legate de investiţiile străine la nivel global şi regional, dar şi la nivel local, precum şi un studiu de caz privind efectele de multiplicare ale investiţiilor străine în trei industrii: energie, telecom şi automotive. Obiectivul este acela de a evidenţia de ce investiţiile reprezintă baza unei economii puternice, reziliente şi diversificate, prin care România poate prospera, fiind cunoscut faptul că investiţiile străine directe (ISD) reprezintă o sursă importantă de finanţare a economiei şi a transferului de know-how.

"România traversează un context economic dificil, însă aceasta este şi o perioadă care se caracterizează prin oportunităţi de creştere. Investiţiile sunt un exemplu bun şi ar putea reprezenta o poveste de succes pentru România. Echipată cu resursele potrivite - cum ar fi un organism dedicat, după modelele de succes din ţările din regiune când vine vorba de ISD - România ar trebui să se concentreze asupra atragerii de ISD pe termen scurt, mediu şi lung." a menţionat preşedintele FIC, Ramona Jurubiţă.

"Tendinţa spre digitalizare ce porneşte de la nivel european este una dintre oportunităţile pe care mediul de afaceri a reuşit să le iniţieze în perioada crizei sanitare încă de anul trecut. Accelerarea digitalizării poate fi un punct bun de plecare pentru o schimbare în structura distribuţiei stocului de ISD, spre industrii cu grad de intensitate tehnologică mai ridicată, de care România are nevoie." a menţionat Francois Bloch, membru în Consiliul Director al FIC.

Concluzia principală a raportului este că ar fi oportună o prezenţă mai intensă a României pe pieţele internaţionale, cu precădere în această perioadă, prin agenţiile guvernamentale de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor. Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potenţiali investitori, facilitând relaţia cu administraţiile locale în implementarea proiectelor de investiţii.

Printre alte concluzii care se desprind din analiză menţionăm următoarele:

• Referitor la componente ale ISD, valorile negative ale creditului net indică faptul că suma creditelor acordate de întreprinderile ISD din România partenerilor nerezidenţi din grup este mai mare decât creditul primit de firmele din România, aspect care subliniază că investiţiile din România au ajuns, în contextul dat, la un grad de maturitate.

• Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.

• România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech şi serviciilor intensive în cunoaştere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcţionate către Ungaria, 18% către Polonia şi 14% către Cehia, specializarea regională acţionând astfel în defavoarea României. Studiul remarcă necesitatea de a stimula atragerea de ISD în sectoare cu nivel de tehnologie ridicat.

• România se află însă în competiţie cu statele din regiune şi, aşa cum arată şi rezultatele prezentului studiu, în condiţiile unei competitivităţi reduse a regiunilor sale faţă de cele ale statelor învecinate şi a lipsei de măsuri coerente de politică publică pentru atragerea de ISD cu valoare adăugată ridicată, riscă să consolideze tendinţa existentă de atragere, cu precădere, a activităţilor cu valoare adăugată şi intensitate tehnologică scăzute.

• Ar fi utilă schiţarea direcţiei în care România doreşte să meargă şi identificarea modalităţilor de acţiune. Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată şi înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie şi intensive în cunoaştere în domeniile aferente serviciilor.

• Studiile de caz din industriile de energie, automotive şi telecomunicaţii arată că impactul firmelor cu capital străin în economia României este semnificativ. Impactul total estimat al activităţilor membrilor reprezentativi FIC este de 5,8% din PIB în industria energetică, 1% din PIB în industria de telecomunicaţii şi de 1,2% din PIB în industria automotive. Performanţa companiilor cu capital străin este, de asemenea, superioară la nivelul valorii adăugate brute pe angajat, aceasta fiind mai ridicată, atât faţă de media pe economie, cât şi faţă de media pe sector - în ultimul caz, excepţie făcând companiile de automotive, unde valorile sunt marginal egale.