"Evoluţia împrumutaţilor în CHF va fi, de fapt, o involuţie dramatică"

Reporter: În ce stadiu se află procesele pe darea în plată?

Alexandra Burada: Majoritatea litigiilor de dare în plată se află pe final, în stadiul de recurs sau apel.

Reporter: Câte astfel de procese au fost deschise?

Alexandra Burada: Din cunoştinţele noastre, pe rolul instanţelor sunt înregistrate cel puţin 5000 de astfel de procese, majoritatea iniţiate de creditori care au contestat notificările de dare în plată.

Reporter: În ce procent au fost aces-tea câştigate de clienţi?

Alexandra Burada: Iniţial, până în anul 2018, inclusiv, cel puţin în cazul dosarelor noastre, rata de succes a ajuns şi la 70% în favoarea clienţilor şi mă refer aici inclusiv la soluţii în apel. Am obţinut zeci de hotărâri favorabile în sensul încetării contractului prin darea în plată sau adaptarea contractului de credit prin reducerea cursului de schimb. Ulterior, practica instanţelor judecătoreşti s-a modificat radical, în sens negativ, majoritatea deciziilor favorabile obţinute fiind casate în recurs.

Introducerea recursului anul trecut şi soluţionarea acestor litigii de către Curtea de Apel nu a condus la deznodământul aşteptat, ci dimpotrivă, clienţii pierzând procesele în această etapă procesuală.

Reporter: Care sunt motivaţiile intanţelor când dau câştig de cauză băncilor?

Alexandra Burada: Aceasta este o întrebare foarte bună, ce necesită un răspuns care, cel puţin pe mine ca susţinător al acestui act normativ încă din stadiul de dezbatere în Parlament, îmi creează o stare de frustrare enormă. Peste 90% dintre decizii exclud de plano majorarea obligaţiilor de plată ale clienţilor ca efect al creşterii cursului valutar. Practic, în motivare, contrar considerentelor Curţii Constituţionale (şi mă refer aici la Decizia 62/2017 care este mai clară din această perspectiva) instanţele reţin că clauza de restituire a creditului în moneda CHF nu permite aplicarea impreviziunii, că majorarea cursului valutar nu constituie o condiţie obiectivă a impreviziunii, consumatorii asumându-şi prin semnarea contractului orice fluctuaţie, precum şi că orice om cunoaşte că rata de schimb a unei monede poate fluctua. Or, ştim cu toţii şi rezultă şi din dezbaterile parlamentare şi deciziile Curţii Constituţionale, că tocmai criza creditelor în valută, îndeosebi CHF, a generat necesitatea adoptării acestei legi. Probabil cea mai extraordinară definiţie a impreviziunii pe care am întâlnit-o este următoarea: "decesul intempestiv al unei persoane tinere sau de vârstă medie, în urma unui accident sau a unei boli grave cu evoluţie rapidă reprezintă situaţii de impreviziune". Sunt instanţe, de exemplu, care nu au dat câştig de cauză niciunui consumator în sutele de litigii care s-au aflat pe rolul acestora. Acest fapt se poate verifica foarte uşor prin consultarea informaţiilor publice, respectiv portalul instanţelor judecătoreşţi. Din punctul meu de vedere, am ajuns în situaţia în care efectele acestui act normativ sunt anihilate pe cale jurisprudenţială, iar în lipsa unor clarificări din partea Curţii Constituţionale a României sau a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, este evident pentru mine că de prevederile acestei legi, în final, nu va mai beneficia nimeni.

Curtea Constituţională a României a tot amânat dezbaterea noii variante a Legii dării în plată. Speranţa mea este aceea că amânarea este generată de o analiză extrem de atentă a cazului. Cunoaştem că au fost depuse memorii, sunt numeroase opinii pro şi contra pe marginea acestui subiect. Prin memoriul adresat prin AURSF, am încercat să atrag atenţia asupra lipsirii de efecte a actului normativ, reliefand practica instanţelor judecătoreşţi.

Reporter: Cum apreciezi modificările aduse acestei legi şi care consideri că ar trebui să fie decizia CCR?

Alexandra Burada: Modificările sunt de bun augur, deoarece stabilesc criterii clare de aplicare a Legii. Chiar şi în situaţia unei admiteri a obiecţiei de neconstituţionalitate, Decizia CCR ar trebui să clarifice problema cursului valutar, respectiv să indice cu claritate dacă creşterea acestuia este sau nu o situaţie obiectivă care atrage sine qua non analiza restului condiţiilor indicate şi bineînţeles care ar fi acestea (căci nici aici nu se cunoaşte cu claritate ce ar trebui analizat în cadrul condiţiei subiective).

Reporter: Cum ţi se pare decizia luată de CCR pe legea iniţială?

Alexandra Burada: Pentru mine, deciziile 623/2016 şi 62/2017 au fost clare de la bun început, însă se pare că sunt obligatorii clarificări şi precizări suplimentare. Exact cum a indicat şi Preşedintele Curţii Constituţionale la acea dată - Decizia 623/2016 a fost o decizie ce s-a dorit solomonică. Pentru acest tip de justiţie însă, realitatea din teren a dovedit că nu suntem pregătiţi.

Reporter: Care este situaţia debitorilor cu credite în CHF care au accesat legea şi cum estimezi că va evolua aceasta, ţinând cont de ceea ce se întâmplă în instanţe?

Alexandra Burada: Cele câteva mii de credite în discuţie vor ajunge din nou pe rolul instanţelor judecătoreşţi, de această dată în cadrul procesului de executare silită. Aceşti oameni vor fi urmăriţi tot restul vieţii, deoarece valoarea imobilului nu acoperă suma datorată. Mai mult decât atât, toţi creditorii, cu excepţia unei singure instituţii de credit - OTP Bank România, căreia de această dată, chiar trebuie să ii aduc o laudă (pentru că a interpretat corect repunerea în situaţia anterioară a creditului) -, îngreunează şi mai tare soarta debitorilor, prin impunerea la plată a ratelor ce ar fi devenit scadente conform graficului pe perioada suspendării de drept a creditului, ca efect al procedurii de dare în plată. Zilele trecute, un client a primit o notificare pentru suma de 52.000 de CHF, reprezentând echivalentul ratelor din ultimii 3 ani...Or, este evident că cine nu avea bani să plătească o rată care a crescut de la 2000 de lei la 5000 de lei de exemplu, nu are de unde să achite dintr-o dată această sumă.

Majoritatea cazurilor mele sunt reprezentate de familii tinere cu copii, care şi-au achiziţionat o locuinţă (apartament de 2 sau 3 camere) şi care vor ajunge în stradă (la propriu), cu o datorie pe care nu o vor acoperi tot res-tul vieţii. Astfel, concluzia mea este că evoluţia va fi de fapt o involuţie dramatică.

Reporter: Cum apreciezi deciziile din justiţie pe dosarele care vizează clauzele abuzive din contractele de credit?

Alexandra Burada: Şi aici situaţia s-a înrăutăţit. În acest moment, speranţele se agaţă de deciziile iminente ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cele două cereri de decizie preliminară adresate de Curtea de Apel Cluj, şi mă refer aici îndeosebi la cauza C81/19 care adresează litigiile având că obiect îngheţarea cursului valutar.

Reporter: Cum crezi că va contribui la soluţionarea acestei probleme o lege a conversiei?

Alexandra Burada: O lege a conversiei este în acest moment doar un vis frumos. Din punctul meu de vedere, avem un act normativ în vigoare - Legea dării în plată - care poate rezolva problema în măsura în care se aduc clarificările necesare pentru aplicarea corectă a legii.

Reporter: Ce efecte a avut asupra debitorilor Legea insolvenţei personale?

Alexandra Burada: Niciunul. Această lege este quasi inexistentă. Probabil că după ce se vor epuiza toate căile actuale, vom asista la un val de accesări ale acestor prevederi, a căror soartă însă, eu nu o privesc optimist.

Reporter: Vă mulţumesc!