EXECUTIVUL A AMÂNAT APROBAREA RECTIFICĂRII BUGETARE: Consiliul Fiscal: "Riscurile de depăşire a ţintei de deficit asumate sunt semnificative"

Executivul a amânat, în şedinţa de guvern de ieri, aprobarea rectificării bugetului general consolidat pe anul 2019, iar Consiliul Fiscal susţine că există ris-curi semnificative de depăşire a ţintei de deficit asumată şi chiar a nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, apreciind că intervalul probabil în care se va plasa deficitul bugetar, la finalul anului 2019, este cuprins între 3,4%-3,7% din PIB.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat ieri, la începutul şedinţei de Guvern, că prima rectificare bugetară din acest an este una pozitivă, prin care se asigură "plata majorată a salariilor şi pensiilor şi continuarea proiectelor de investiţii în domeniile prioritare".

Domnia sa a afirmat: "Discutăm în şedinţa de Guvern de astăzi (n.r. ieri) prima rectificare bugetară din acest an. Este o rectificare pozitivă prin care asigurăm plata majorată a salariilor şi pensiilor, inclusiv noua creştere pe care o vom aplica începând cu 1 septembrie anul acesta. De asemenea, această rectificare asigură şi continuarea proiectelor de investiţii în domeniile prioritare".

Potrivit Agerpres, premierul a explicat că rectificarea bugetară pozitivă "este susţinută de creşterea Produsului Intern Brut şi de faptul că în primul trimestru al acestui an România a înregistrat o creştere economică de 5%, a treia cea mai mare creştere din Uniunea Europeană".

"Toate ramurile economiei reale au înregistrat evoluţii pozitive, remarcându-se în mod deosebit rezultatele din construcţii, servicii şi agricultură", a adăugat Dăncilă.

Prim-ministrul a subliniat că a cerut ca rectificarea să fie făcută "pe principii clare", astfel încât "obiectivele asumate la începutul acestui an să fie îndeplinite cu păstrarea echilibrelor macroeconomice şi consolidarea încrederii investitorilor în economie".

Viorica Dăncilă a mai spus: "Vom menţine deficitul bugetar în ţinta asumată prin Legea bugetului, respectiv 2,76%. De asemenea, vom menţine investiţiile în domeniile prioritare, educaţie, sănătate şi infrastructură rutieră, precum şi măsurile de stimulare a programelor pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Am cerut ca structura bugetară să fie corelată cu realizările din primul semestru şi să fie dublată de un angajament ferm al ministerelor că ceea ce se stabileşte prin rectificarea bugetară trebuie să fie pus în aplicare".

Prim-ministrul a precizat că reducerile de bugete propuse prin rectificare "se fac acolo unde a existat un grad scăzut de folosire a banilor alocaţi", adăugând că prin rectificare se asigură "fondurile necesare bunei funcţionări a administraţiei locale şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii".

Premierul a mai precizat: "Suplimentăm fondurile pentru PNDL cu 1 miliard de lei, la care adăugăm disponibilul de 700 de milioane de lei de la nivelul Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice. De asemenea, majorăm plafonul de contractare pentru Fondul de Dezvoltare şi Investiţii de la 5 miliarde de lei la 10 miliarde de lei. Vreau să fac precizarea că, în prezent, sunt finanţate sau în curs de finanţare peste 12.600 de obiective de investiţii în comunităţile locale, 70% dintre acestea fiind în mediul rural. Sunt proiecte care contribuie la o dezvoltare armonioasă a tuturor localităţilor prin investiţii în proiecte de apă şi canalizare, drumuri, şcoli, creşe, grădiniţe şi unităţi sanitare".

• Consiliul Fiscal: "Politica fiscal-bugetară comportă riscuri importante generate pe plan intern de încordarea severă a construcţiei bugetare"

Consiliul Fiscal a transmis, ieri, opinia cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2019 şi Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară şi recomandă o creştere a transparenţei în procesul de comunicare a construcţiilor bugetare prin publicarea şi adoptarea ca reper a bugetului general consolidat, şi nu doar a unor părţi din acesta.

Prognoza cadrului macroeconomic aferent primei rectificări bugetare se bazează pe un avans plauzibil al PIB nominal care rezultă dintr-o creştere economică reală mai redusă şi un deflator probabil mai ridicat.

De asemenea, ipotezele referitoare la piaţa muncii sunt optimiste, îndeosebi în privinţa ritmului de creştere a numărului de angajaţi.

Documentul publicat, ieri, notează: "Încă din construcţia iniţială, bugetul general consolidat prevedea o abatere de amploare de la regula privind soldul structural şi mai mult, exista riscul depăşirii chiar şi a pragului de 3% din PIB - dată fiind şi apropierea ţintei iniţiale de acest plafon. Consiliul Fiscal apreciază că un eventual impact bugetar pozitiv atât al măsurilor de creştere a eficienţei colectării, cât şi al amnistiei fiscale nu poate fi luat în considerare ex ante în proiecţia veniturilor bugetare având în vedere principiul prudenţei, statuat de Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB)".

Consiliul Fiscal are rezerve însemnate faţă de nivelul propus al veniturilor bugetare - mai ales în cazul celor din TVA şi contribuţii de asigurări sociale - identificând un minus de venituri cumulat situat între 5,8-6,8 miliarde de lei şi, de asemenea, entitatea are rezerve în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, faţă de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistenţă socială şi cele cu achiziţiile de bunuri şi servicii, identificând o sub-bugetare a acestora cu 3,5-4,5 miliarde de lei.

O absorbţie mai redusă a fondurilor europene, nedezirabilă din perspectiva dezvoltării economice, ar putea diminua deficitul bugetar cu 2,5-3,5 miliarde de lei, mai precizează entitatea. Consiliul Fiscal apreciază, astfel, că există riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit asumate şi chiar a nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. În absenţa adoptării unor măsuri compensatorii suplimentare credibile, intervalul probabil în care se va plasa deficitul bugetar la finalul anului 2019 este cuprins între 3,4%-3,7% din PIB.

Consiliul Fiscal a mai transmis: "Politica fiscal-bugetară comportă riscuri importante generate pe plan intern de încordarea severă a construcţiei bugetare. Aceasta este determinată de nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale şi de gradul înalt de rigiditate al cheltuielilor, de angajamente excesiv de ambiţioase în raport cu resursele disponibile. Intervine şi contextul extern, ilustrat de încetinirea activităţii economice precum şi efectele războiului comercial/valutar între state mari. Sunt de remarcat în acest context deficitele gemene relativ ridicate şi singulare în regiune care particularizează economia românească".

Entitatea subliniază că sunt necesare măsuri serioase de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului cât şi perspectiva pe termen mediu, prin creşterea veniturilor şi/sau raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilor. O majorare substanţială a veniturilor bugetare pare o condiţie sine-qua-non în acest proces de consolidare, mai spune Consiliul Fiscal.

Nu în ultimul rând, în documentul citat se arată că proiectul de rectificare bugetară consemnează o revizuire ascendentă atât a veniturilor totale ale BGC (+ 2,4 miliarde de lei), cât şi a cheltuielilor bugetare (+ 2,6 miliarde de lei).

Într-un context mai larg, din perspectiva riscurilor la adresa politicii fiscal-bugetare Consiliul Fiscal remarcă următoarele: încordarea severă a construcţiei bugetare dată de nivelul redus al veniturilor fiscale şi de gradul înalt de rigiditate al cheltuielilor care limitează semnificativ marja de manevră a decidenţilor în cazul manifestării de şocuri; încetinirea economică în economia globală şi accentuarea conflictelor comerciale; nivelul relativ înalt şi singular în regiune al deficitului de cont curent ar impune un plus de prudenţă în conduita politicii fiscal-bugetare, reducerea deficitului bugetar determinând o amploare mai redusă a dezechilibrului extern.

Aceste circumstanţe evidenţiază apropierea rapidă a unui punct de inflexiune, precum şi inevitabilitatea unei corecţii bugetare de amploare, mai precizează entitatea.