EXPERŢII DELOITTE:  Presiunile inflaţioniste determină companiile din România să acorde o atenţie sporită gestionării costurilor

Contextul economic intern şi internaţional, dominat de presiuni inflaţioniste şi de incertitudini geopolitice, determină companiile care activează în România să acorde o atenţie sporită gestionării costurilor, de la cele de producţie, la cele operaţionale, de finanţare şi, nu în ultimul rând, la cele de conformare, potrivit declaraţiilor experţilor Deloitte România în cadrul ediţiei din acest an a conferinţei anuale Deloitte Tax & Legal Week, informează un comunicat remis redacţiei. De asemenea, acestea trebuie să ia în calcul măsuri pentru sprijinirea salariaţilor, afectaţi de creşterea generalizată a preţurilor. În aceste condiţii, pentru perioada următoare sunt necesare măsuri de stimulare a investiţiilor în economie, în special pentru absorbţia fondurilor europene pe care România le are la dispoziţie în această perioadă, astfel încât economia să crească în mod sustenabil pe termen lung.

Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România: "Din perspectivă fiscală, companiile se confruntă, în prezent, cu costurile aferente implementării noilor sisteme de raportare, respectiv SAF-T (Standard Audit File for Tax - fişierul standard de control fiscal), care a devenit obligatoriu anul acesta pentru marii contribuabili şi care, de la 1 ianuarie 2023, se va aplica şi contribuabililor mijlocii, Ro eFactura, în vigoare pentru bunurile cu risc fiscal ridicat şi în relaţia cu entităţi deţinute de stat, şi Ro eTransport, pentru monitorizarea deplasării bunurilor cu risc fiscal ridicat pe teritoriul naţional, inclusiv cele care provin din achiziţii şi livrări intracomunitare. Faptul că aceste obligaţii au survenit în paralel a generat o presiune semnificativă atât pe contribuabili, cât şi pe autoritatea fiscală, dar beneficiile aşteptate pe termen lung ar trebui să compenseze tot acest efort. Printre acestea se numără perspectiva unor controale fiscale mai puţin împovărătoare de ambele părţi, dat fiind că acestea se vor putea derula la distanţă, pe baza documentelor furnizate prin sistemele menţionate. Până la implementarea integrală, însă, inspecţiile fiscale se vor derula conform procedurilor actuale, iar finalul anului este, de regulă, bogat în astfel de iniţiative din partea autorităţilor fiscale".

Mihnea Galgoţiu-Săraru, Partener Reff & Asociaţii | Deloitte Legal: "În această perioadă observăm o creştere a activităţii de control nu doar din partea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ci şi din partea altor autorităţi, cum ar fi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. În cazul ANPC, există şi o schimbare a cadrului de reglementare, prin transpunerea în legislaţia naţională a Directivei Omnibus, în luna mai a acestui an, care, printre altele, acordă autorităţii puteri de control şi sancţionare sporite, inclusiv posibilitatea de a aplica amenzi în funcţie de cifra de afaceri. În acelaşi timp, constatăm o înclinare mai pronunţată din partea companiilor spre contestarea în justiţie a măsurilor impuse de autorităţile de control şi spre solicitarea reparării pagubelor suferite. În acest context, sunt bine-venite măsurile de digitalizare a instanţelor, demarate în timpul pandemiei şi continuate prin finanţarea asigurată de PNRR, care vor ajuta ca aceste litigii să fie mai puţin disruptive pentru contribuabili. Totodată, asistăm la un apetit în creştere din partea companiilor private, dar şi a instanţelor naţionale să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu scopul de a obţine din partea acesteia soluţii pentru unificarea practicii la nivelul pieţei comune şi de a oferi garanţii de obiectivitate şi de imparţialitate crescută pentru mediul de afaceri. Această tendinţă este confirmată de faptul că România a ajuns pe locul patru în Uniunea Europeană în funcţie de numărul de sesizări transmise CJUE în 2021".

Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România: "Pentru următorii doi ani nu sunt anunţate schimbări majore de legislaţie fiscală, cele mai multe modificări urmând să provină din angajamentele asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi din legislaţia europeană, care trebuie transpusă şi în ţara noastră. Din această ultima direcţie aşteptăm adoptarea de către Comisia Europeană a directivei pentru implementarea pilonului II din reforma fiscală internaţională coordonată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), referitor la impozitul minim pe profit la nivel global de 15%. Proiectul a fost publicat la finalul anului trecut, dar termenul pentru a intra în vigoare a fost amânat până în 2024. Pentru pilonul I, care prevede redistribuirea parţială a profiturilor obţinute de giganţii din tehnologie către statele sursă, nu există evoluţii notabile, din cauza blocajului apărut în Statele Unite ale Americii, situaţie care ar putea readuce în discuţie aplicarea taxei digitale individual de către statele semnatare ale acordului OCDE sau chiar o directivă europeană în această direcţie. În România, în contextul în care ministrul Finanţelor a anunţat că sprijină iniţiativa europeană pe Pilonul II, nu avem cunoştinţă despre potenţiale modificări locale faţă de propunerea Comisiei Europene. În principiu, multe dintre companiile româneşti, inclusiv microîntreprinderile, nu ar fi afectate de o reglementare privind impozitul minim pe profit, datorită aşa-numitei reguli de minimis: societăţile cu venituri mai mici de 10 milioane de euro şi profit mai mic de un milion de euro, obţinute în ţara în care activează, nu intră sub incidenţa noilor reguli".

Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociaţii | Deloitte Legal: "Începând cu luna aprilie, prin adoptarea OUG 46/2022, investitorii non-UE care realizează investiţii în România, de natură să afecteze siguranţa şi securitatea naţională, în domenii variate, precum agricultura, IT şi inteligenţa artificială, infrastructura critică din energie electrică, sisteme de prelucrare, procesare şi stocare a datelor etc., sunt obligaţi să obţină, în prealabil, autorizarea comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) printr-o procedură nouă care poate dura până la 90 de zile. Conform definiţiei actuale, investitorii non-UE cuprind, pe lângă persoanele fizice/juridice cu sediul/domiciliul într-o ţară non-UE, şi persoanele juridice cu sediul în România care sunt controlate direct sau indirect de către o persoană fizică/juridică cu sediul/domiciliul non-UE. Se ajunge astfel ca sfera de aplicare a legii să fie extinsă şi asupra societăţilor româneşti cu privire la care există doar deţineri intermediare non-UE, chiar dacă controlul final este exercitat de către o întreprindere UE. Spre deosebire de obligaţiile anterioare, în care notificarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării avea loc exclusiv în situaţiile de preluare a controlului, actuala legislaţie extinde aplicarea şi la operaţiuni efectuate de societăţi româneşti precum înfiinţare de societăţi comerciale, majorare de capital social, împrumuturi acordate de acţionari, reinvestire a profitului, obţinere de ajutor de stat".

Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România: "O sursă importantă de investiţii pentru economia românească este reprezentată de fondurile europene alocate ţării noastre, în special datorită faptului că, în această perioadă, mai pot fi atrase finanţări aferente cadrului financiar 2014-2020, dar şi din cele disponibile pentru perioada 2021-2027 şi din PNRR. În aceste condiţii, atât autorităţile, cât şi sectorul privat trebuie să se mobilizeze pentru a asigura o absorbţie optimă, având în vedere că este vorba de un volum ridicat de finanţare, de care economia României are foarte mare nevoie, la costuri foarte reduse (în contextul creşterii dobânzilor în întreaga lume din cauza inflaţiei). În plus, aceste fonduri sunt preponderent direcţionate către reforme structurale esenţiale în actualul context economic, precum tranziţia energetică şi digitalizarea şi cercetarea-dezvoltarea. Deşi unele fonduri (PNRR) vor fi direcţionate preponderent către sectorul public, care ar urma să deruleze proiecte în aceste zone, cu contractarea mediului privat, accentul în perioada următoare se pune pe stimularea mediului privat, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru implicarea în astfel de activităţi".

Raluca Bontaş, Partener Gobal Employer Services, Deloitte România: "Gestionarea forţei de muncă reprezintă o provocare permanentă pentru angajatori, atât prin prisma costurilor, cât şi din perspectiva atragerii şi reţinerii angajaţilor. În aceste condiţii, ambele categorii caută soluţii de eficientizare, inclusiv prin organizarea forţei de muncă sub forma unui ecosistem, format din colaboratori interni şi externi, lucrători din economia la cerere (gig economy), platforme digitale de lucru etc. Însă cei care apelează la astfel de soluţii trebuie să ţină cont de faptul că aceste zone nu sunt încă reglementate corespunzător şi, chiar dacă la nivelul Uniunii Europene există o preocupare în această direcţie, până la atingerea unei clarităţi cu privire la ce şi cum va fi reglementat, trebuie să cântărească cu multă atenţie modalitatea de cuplare la un astfel de ecosistem, pentru a se asigura că soluţia urmată nu atrage riscuri fiscale în eventualitatea unor controale. O altă provocare este legată de inflaţia care erodează veniturile angajaţilor şi, implicit, creşte presiunea pe angajatori să găsească soluţii pentru a compensa aceste evoluţii nefavorabile. În acest context, măsurile anunţate, asumate prin PNRR, de retragere a facilităţilor fiscale pentru angajaţii din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară, ar trebui gândite etapizat, cu revenirea în trepte la cota unică de impozitare generală (de 10%), astfel încât cei care beneficiază în prezent de scutire de la plata impozitului pe venit să asimileze mai uşor eliminarea facilităţilor", se menţionează în comunicat.