Exprogame şi AOPJNR: "Proiectul de modificare a OUG privind jocurile de noroc duce la pierderea anuală a 400 milioane euro la buget"

Patronatul Organizatorilor, Producătorilor şi Exploatatorilor de jocuri de noroc (Exprogame) şi Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc (AOPJNR) solicită public premierului Marcel Ciolacu, printr-un comunicat de presă, o analiză a proiectului de Ordonanţă prin care se doreşte modificarea actualei OUG privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (nr. 77/2009), subliniind că iniţiativa legislativă va avea următoarele consecinţe:

"- pierderea anuală efectivă de minim 400 milioane de euro la buget;

- pierderea unui număr de minim 28.000 de locuri de muncă;

- închiderea a peste 250 de companii autohtone mici şi mijlocii din industria jocurilor de noroc, cu peste 60% din piaţa actuală;

- închiderea câtorva mii de mici afaceri familiale, lipsite de aportul financiar determinant al asocierilor cu firmele licenţiate care urmează a fi scoase de pe piaţă;

- scoaterea directă sau indirectă în afara legii a singurelor tipuri de jocuri de noroc care oferă preponderent divertisment, nu adicţie, respectiv jocul de bingo şi aparatele slot-machine cu risc limitat".

Printre altele, sursele citate arată: "În calitate de asociaţii de reprezentare profesională a sectorului de jocuri de noroc, dezvăluim pe această cale o situaţie de fapt care a evoluat în ultimele zile în spatele uşilor închise de la Ministerul Finanţelor.

Astfel, a trebuit să aflăm «pe surse» de existenţa unui Proiect de Ordonanţă de Guvern de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, vehiculat la nivelul MF în faza de formulare, în loc să avem parte de transparenţa unei cuvenite consultări.

Mai mult, tot «pe surse» a trebuit să aflăm că introducerea acestui Proiect în şedinţa de Guvern este iminentă, urmând, probabil, să fie adoptat în cursul acestei săptămâni.

Mai important este însă conţinutul acestui Proiect. Concret, sub aparenţa unor măriri de taxe cu scopul majorării colectării bugetare, se urmăreşte, de fapt, eliberarea pieţei de profil de companiile cu capital autohton, în favoarea câtorva multinaţionale, respectiv actorii mari din domeniu, care îşi externalizează an de an, sub diverse forme, profiturile".

Reprezentanţii celor două asociaţii arată: "Sub justificarea nevoii de a identifica noi resurse financiare pentru buget sau, unde este convenabil, sub cea a combaterii dependenţei de jocurile de noroc, legiuitorul, în acest caz MF, vizează să impună următoarele măsuri cel puţin contestabile, dacă nu «cu dedicaţie»:

A. Mărirea la un nivel prohibitiv şi arbitrar de 1 milion euro a garanţiei pentru acoperirea riscului de neplată a taxelor, pe care organizatorul licenţiat pentru jocuri de noroc tradiţionale trebuie să o constituie în avans pentru a avea dreptul să deruleze această afacere în România, nivel identic pentru toate companiile, indiferent de numărul de autorizaţii deţinute şi de nivelul taxelor datorate.

O astfel de reglementare va funcţiona în mod clar ca instrument de suprimare din piaţă a companiilor mici şi mijlocii, autohtone în marea lor majoritate. Fie şi doar această reglementare va determina rămânerea pe piaţă a doar maximum 15 companii multinaţionale mari, pentru care dimensiunea afacerii şi a veniturilor realizate face ca un astfel de nivel al garanţiei să fie permisiv, dintre cele circa 300 de companii cu licenţe active în acest moment.

Trebuie menţionat că o companie de jocuri de noroc nu poate desfăşura această activitate fără a-şi achita taxele specifice, de autorizare şi de viciu, pentru mai mult de două luni de la scadenţa plăţii. Poate întârzia maxim o lună, după care, în cursul următoarei luni, O.N.J.N. îi va anula licenţa şi implicit dreptul de funcţionare. Prin urmare, în niciun scenariu posibil, statul nu poate pierde mai mult decât taxele datorate de o companie pentru două luni.

Prin urmare, singura iniţiativă logică de reglementare, perfect acoperitoare pentru stat şi echitabilă pentru companii, ar fi impunerea în avans a unei garanţii pentru acoperirea riscului de neplată în cuantumul totalului taxelor datorate de companie pentru două luni de exploatare a activităţii de jocuri de noroc.

Mai mult, dacă pentru o companie care exploatează, să spunem, 200 de mijloace de joc tip slot-machine, constituirea obligatorie în avans a unei garanţii de un milion de euro frizează imposibilul, ducând la falimentarea certă a companiei, pentru o companie mare în schimb, care deţine peste 1.000 de slot-machine (unele dintre multinaţionale deţin chiar şi 5.000 slot-machine), o garanţie de 1 milion de euro nu acoperă nici măcar riscul de neplată a taxelor aferente a două luni de activitate! Deducem de aici că MF insistă ca statul să rămână în zona de risc doar pentru a pretinde fix un milion de euro fiecărei companii de profil din piaţă, indiferent de nivelul riscului de neplată coroborat efectiv cu valoarea potenţialelor taxe datorate şi neplătite.

Garanţia pentru jocul tradiţional de bingo este, de asemenea, stabilită discreţionar la 1 milion euro, în condiţiile în care acest tip de joc este unul preponderent de divertisment, iar toate taxele datorate statului sunt plătite obligatoriu în avans, la autorizare, neexistand deci un risc efectiv de neplată a taxelor, situaţia fiind similară şi în cazul cluburilor de poker".

În acest context, sursele citate adreseaza următoarele întrebări Guvernului şi Ministerului Finanţelor:

"- Cum ajută în demersul creşterii nivelului de colectare impunerea unei garanţii de un milion de euro în sarcina organizatorului, indiferent de dimensiunea afacerii?

- Cum va putea susţine un organizator care dezvoltă o cifră de afaceri de maxim 5 milioane euro anual o garanţie reprezentând minim o cincime (!) din dimensiunea afacerii? Dar o companie nou înfiinţată, pentru care acest plafon reprezintă o barieră insurmontabilă la intrarea pe piaţă, care intră sub incidenta reglementărilor Consiliului Concurenţei?

- Cum vizează MF majorarea colectării bugetare printr-o astfel de iniţiativă, din moment ce va determina doar prin instituirea acestui nivel al garanţiei dispariţia a măcar 200 de companii licenţiate, care deţin în exploatare peste 60 % din aparatele slot-machine autorizate şi implicit diminuarea cu cel puţin 400 milioane euro/an a sumelor directe sau indirecte colectate la buget?

- Cum ajută în demersul creşterii veniturilor la buget pierderea a peste 20.000 de locuri de muncă oferite de către companiile licenţiate, din cauza închiderii forţate artificial prin această masură instituită iresponsabil? Dar faptul că minim 5.000 de alte mici afaceri familiale autohtone, asociate cu companiile licenţiate vor fi de asemenea afectate sau chiar închise, cu alte 8.000 - 10.000 de locuri de muncă pierdute, deoarece majoritatea acestor mici afaceri familiale se bazează în mod determinant pe veniturile realizate din parteneriatele cu companiile de jocuri de noroc? Pe lângă pierderea de către stat a veniturilor din impozitarea salariului, aceşti angajaţi vor accede către o formă de ajutoare sociale sau de somaj, generând o presiune suplimentară pe buget".

O altă măsură vizată de popunerea legislativă, conform comunicatului citat, este "B. Eliminarea din piaţă a aparatelor electronice slot-machine cu risc limitat". Specialiştii întreabă cine câştigă din eliminarea acestora?: "Absolut contrar declaraţiilor publice făcute de actuala guvernare în legătură cu angajarea totală în combaterea dependenţei de jocuri de noroc, în Proiectul MF se propune eliminarea tuturor articolelor din OUG 77/2009 care vizează posibilitatea de a exploata în România aparate electronice slot-machine cu risc limitat (actualmente în cuantum de 10% din totalul de slot-machine autorizate).

Riscul limitat al acestora, denumite în OUG 77/2009 slot-machine «atribuitoare de câştiguri cu risc limitat», sau AWP în limbaj internaţional (amusement with prize) vizează exact reducerea riscului de instalare a dependenţei, prin limitarea mizei şi a câştigurilor. La aceste aparate slot-machine jucătorul nu poate miza mai mult de 2 lei pe un joc şi nu poate câştiga niciodată mai mult de 1.000 lei.

În contrapartidă, la sloturile de clasa A («păcănelele» veritabile) sau la jocurile on-line, miza la o singură apăsare poate urca frecvent la peste 100 lei, iar mirajul câştigurilor mari este incomparabil, aceastea putând fi de până la 500.000 lei, cu atât mai mult cu cât aceste slot-machine sunt asociate cu jackpot-uri de valori imense, de la câteva mii de lei până la sute de mii de lei sau chiar autoturisme de lux.

Întrebăm, astfel. public:

- De ce vizează MF şi statul român, în mod dubios sau cel puţin de neînţeles, eliminarea din piaţă a exact acelor tipuri de jocuri de noroc care nu te lasă să depăşeşti niciodată linia divertismentului?

- Oare nu se urmăreşte în mod subteran eliminarea singurei posibilităţi pe care o companie autohtonă de dimensiuni mici o va mai avea de a rămâne în acest sector şi, implicit, eliminarea unui potenţial şi emergent concurent pentru sălile de «păcănele» veritabile deţinute de cele câteva companii multinaţionale care par favorizate să rămână singure pe piaţă?"

Comunicatul celor două asociaţii de profil continuă cu prezentarea celei de-a treia dintre măsurile vizate de iniţiativa legislativă:

"C. Este vizată o nouă mărire a taxelor. Toate bune pentru buget, dar rămâne de neînţeles şi bizar de ce se insistă ca aceste taxe să rămână forfetare. Guvernul insistă să impună acelaşi efort de taxare atât companiilor mici, cu până la câteva sute de slot-machine, cât şi celor mari. Pentru primii devine greu spre imposibil de susţinut, în timp ce multinaţionalele «respiră» fără probleme, urmând să îşi crească şi mai mult profiturile, ocupând piaţa eliberată de concurenţii autohtoni mici şi mijlocii.

La doar puţin peste un an distanţă de la adoptarea Ordonanţei de Guvern 15/2022, MF lucrează, până de curând în mare secret, la noi măriri de taxe, respectiv taxa aferentă licenţei de organizare, taxa aferentă autorizaţiilor de exploatare sau taxa de viciu. Toate sună bine pentru buget, doar că MF insistă să aibă o abordarte forfetară.

Spre exemplu, se propune dublarea taxei aferentă licenţei de organizare pentru jocurile de slot-machine tradiţionale de la 75.000 EUR la 150.000 EUR/an. Stabilind acest cuantum fix, statul impune practic aceeaşi cifră a taxării atât pentru un organizator care exploatează 100 de aparate slot-machine, cât şi pentru cel care îşi generează venituri cu 3.000 de aparate slot-machine sau mai mult. Este evident că ultimul va fi avantajat, pentru că o firmă mică riscă să nu-şi mai poată susţine supravieţuirea la acest nivel al taxei, astfel că, din nou, cel mare va deveni şi mai mare!

Mai mult, se poate aduce în discuţie modul în care ajunge autoritatea de stat la concluzia că, la doar un an după ce a mărit o taxă de 3,75 ori (de la 20.000 euro la 75.000 de euro), aceasta trebuie dublată. Suntem foarte curioşi cum evaluează specialiştii M.F.P. sustenabilitatea unor astfel de măriri de către sectorul respectiv, în condiţiile în care nu doar că nu a crescut miraculos cifra de afaceri şi profitabilitatea acestui sector în doar un an, dar nivelul general al veniturilor din domeniu este în regres constant!

De aceea, suntem obligaţi să întrebăm public:

- De ce evită cu obstinaţie MF să treacă pentru sectorul de jocuri de noroc la o manieră de taxare raportată proporţional la veniturile realizate, respectiv să taxeze cu cât poate susţine realist fiecare organizator în funcţie de dimensiunea afacerii?

Şi încă ar mai fi multe de remarcat în legătură cu «Proiectul» despre care a trebuit să luăm cunoştinţă «pe surse» şi să reacţionăm cu propuneri către MF fără ca acesta să se regăsească în cuvenita dezbatere publică obligatorie din punct de vedere legal. Am înaintat aceste propuneri pentru că, tot «pe surse» am fost confruntaţi cu iminenţa avansării spre şedinţa de Guvern, deci spre adoptare".

În opinia specialiştilor citaţi, "măsurile impuse menţionate, precum şi altele nemenţionate aici, sunt fiecare în parte de natură a falimenta o companie autohtonă mică sau mijlocie, dar nu produc decât efecte negative infime asupra multinaţionalelor din domeniu. Sursa citată apreciază că acest sector este reprezentat în proporţie peste 60% de companii autohtone mici şi mijlocii.