FADERE solicită Guvernului României să elimine discriminarea cetăţenilor români din diaspora şi să elibereze cărţi de identitate tuturor românilor care locuiesc legal în străinătate

Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) salută hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 22 februarie 2024 în cauza C-491/21, care clarifică obligaţiile statelor membre cu privire la eliberarea documentelor de identitate pentru cetăţenii lor cu domiciliul în alt stat membru, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, hotărârea CJUE statuează că legislaţia naţională care refuză eliberarea unei cărţi de identitate unui cetăţean român cu domiciliul în alt stat membru constituie o restrângere a libertăţii de circulaţie şi de şedere în cadrul Uniunii, cât şi o formă de discriminare în comparaţie cu cetăţenii români cu domiciliul stabil în România, care beneficiază de două documente de călătorie: cartea de identitate şi paşaportul.

FADERE solicită Guvernului României:

1.Să elimine discriminarea cetăţenilor români din diaspora (cetăţeni români cu domiciliul stabil în străinătate) şi să elibereze cărţi de identitate tuturor românilor din diaspora, indiferent de domiciliul lor.

2.Să elibereze cărţile de identitate în cadrul consulatelor româneşti în regim de urgenţă, ţinând cont de nevoile imediate ale cetăţenilor români din diaspora.

FADERE reaminteşte că dreptul la liberă circulaţie şi şedere este un principiu fundamental al Uniunii Europene. Cetăţenii români din diaspora au dreptul la un document de identitate care să le permită să circule şi să se stabilească liber pe teritoriul Uniunii.

Care este situaţia legală actuală care a dus la hotărârea CJUE:

În momentul de faţă, conform Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, art. 34 prevede că cetăţenii români care îşi stabilesc domiciliul în străinătate şi sunt posesorii unui document eliberat de ţara gazdă, care atestă dreptul de şedere pe o perioadă de minim 1 an, pot solicita aplicarea în paşaportul simplu sau paşaportul electronic a menţiunii referitoare la ţara de domiciliu. Legea prevede că "cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate are obligaţia ca, la înmânarea paşaportului simplu electronic ori a unui paşaport simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, să predea actul de identitate care atestă existenţa domiciliului în România, emis de autorităţile române."

Reamintim că nu toate statele, în care locuiesc românii din diaspora, eliberează acte de identitate pentru cetăţenii străini care locuiesc pe perioade mari de timp şi care deţin dreptul de şedere în ţara gazdă. Anumite state emit adeverinţe în care se menţionează dreptul de şedere sau, mai nou, documente în format electronic. În aceste condiţii, cetăţenii români din diaspora sunt obligaţi să poarte zilnic paşaportul în vederea identificării.

De ce este important ca cetăţenii români care au domiciliul stabil în străinătate să declare domiciliul real şi să solicite autorităţilor române înregistrarea şi menţionarea acestor informaţii în documentele de identitate?

Conform legislaţiei naţionale fiscale, sunt consideraţi contribuabili din punctul de vedere al plăţilor contribuţiilor la sistemul public al asigurărilor sociale şi al asigurărilor sociale de sănătate cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în România. În aceste condiţii, un cetăţean român cu domiciliul în străinătate, care obţine venituri din alte surse decât cele salariale (dividende, chirii, arendă, drepturi de proprietate intelectuală etc.) nu este obligat să achite contribuţii la CAS sau CASS în România, el fiind asigurat în ţara de domiciliu. Cu toate acestea, numai cetăţenii români care au aplicat în actul de identitate domiciliul în străinătate se bucură de aceste prevederi.

Autorităţile române nu ştiu câţi români au domiciliul în ţară sau în străinătate. Deşi unele estimări spun că între cinci şi şase milioane de români ar locui în diaspora, numai sub un milion de români au declarat acest lucru serviciilor de paşapoarte. Această situaţie este una din cauzele absenteismului la alegerile din România. Foarte mulţi cetăţeni români adulţi, care locuiesc în străinătate, figurează pe listele electorale din localităţile de origine, ei neputând solicita votul prin corespondenţă în cazul alegerilor pentru Parlamentul României sau pentru preşedinte. Totodată, aceasta este una din cauzele dezechilibrului administrativ-teritorial din România. Sunt localităţi în România din care aproximativ 50%-60% din populaţie şi-a stabilit domiciliul în străinătate. Cu toate acestea, ei figurează ca având domiciliul în ţară, îngroşând, în mod fals, numărul real al locuitorilor unei comunei sau oraşului din care provin.

Discriminarea cetăţenilor români din diaspora prin refuzul de a le elibera cărţi de identitate are consecinţe grave:

• Îi privează de accesul la o serie de drepturi fundamentale pe care legislaţia românească le oferă numai în baza cărţii de identitate (un simplu exemplu este că un cetăţean român cu domiciliul în străinătate nu poate înregistra la ANAF o semnătură digitală calificată în vederea semnării declaraţiilor fiscale. El trebuie să mandateze, în formă notarială, o persoană posesoare de carte de identitate);

• Îi obligă să declare în fals un domiciliu în România, ceea ce este o practică ilegală şi imorală.

• Îi creează probleme în ţara de domiciliu, unde nu pot beneficia de aceleaşi drepturi ca cetăţenii ţării respective.

FADERE consideră că. Guvernul României are obligaţia de a se conforma hotărârii CJUE şi de a lua măsurile necesare pentru a elimina discriminarea cetăţenilor români din diaspora.

FADERE solicită Guvernului României să adopte urgent o lege care să permită eliberarea de cărţi de identitate tuturor românilor din diaspora, indiferent de domiciliul lor, iar în cartea de identitate să fie menţionat domiciliul (pentru cetăţenii cu domiciliul în România) sau ţara de domiciliu (pentru cetăţenii români din diaspora).

"Reţinerea cărţii de identitate, la eliberarea Paşaportului CRDS (cetăţean român cu domiciliul în străinătate) este o practică discriminatorie inventată de regimul comunist. Prin retragerea documentelor de identitate româneşti, la emigrare, autorităţile române pedepseau românii care alegeau calea libertăţii. Au trecut 34 de ani de la căderea regimului comunist, dar această practică nu a fost încă eliminată. Este nedrept ca românii din diaspora, care au trimis în ţară peste 50 de miliarde de euro în ultimii 10 ani, să fie discriminaţi în acest mod.", a declarat Daniel Ţecu preşedinte FADERE Federaţia asociaţiilor de români din Europa.

FADERE solicită Guvernului României să elimine această discriminare odată pentru totdeauna.