Fepaius propune Guvernului măsuri anticriză

Federaţia Patronală a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei (Fepaius) propune Guvernului ce urmează să se formeze o serie de măsuri pentru sprijinirea sectoarelor industriale aflate în dificultate din cauza crizei economice mondiale. Fepaius propune, astfel, atât măsuri pentru sectorul textilelor şi pielăriei, cât şi pentru alte ramuri din industria autohtonă.

Maria Grapini, preşedintele Fepaius, a subliniat ieri, într-o conferinţă de presă, că adoptarea acestor măsuri este cu atât mai urgentă cu cât previziunile pentru 2009 arată o scădere cu 15-25% a numărului angajaţilor companiilor din domeniul textilelor şi încălţămintei.

Efectele crizei economice modiale se răsfrâng şi asupra industriei din ţara noastră, având în vedere că două treimi din mărfurile româneşti erau destinate exportului ţărilor din Uniunea Europeană şi în America, a spus ieri secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, Mihai Ionescu.

Maria Grapini propune ca lichidităţile necesare sectoarelor industriale aflate în dificultate să fie obţinute prin nerambursarea TVA, în conformitate cu ordinul Ministrului Finanţelor 107/2007. Preşedintele Fepaius mai propune anularea plăţii taxei de mediu, pe care companiile trebuie să o plătească statului, deşi, în acelaşi timp, au obligaţia să respecte condiţiile de mediu.

Maria Grapini a menţionat şi anularea plăţii taxei care trebuie plătită statului pentru angajaţii cu handicap, deşi în unele oraşe, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă nu are în evidenţă persoane cu disabilităţi angajate ale companiilor ce activează în industria îmbrăcămintei şi încălţămintei.

De asemenea, Fepaius mai doreşte plata integrală a concediilor medicale de către Casa de Sănătate, şi nu de către angajator, cât şi diminuarea contribuţiilor, taxelor şi impozitelor pe salarii.

Reprezentanţii Fepaius consideră că pentru asigurarea finanţării companiilor în conformitate cu necesităţile pe care acestea le resimt, este necesară intervenţia Băncii Naţionale, în vederea îmbunătăţirii politicii de creditare a băncilor comerciale.

În plus, Fepaius consideră vital sprijinul guvernamental în vederea susţinerii exporturilor şi a investiţiilor (fonduri de risc, fonduri pentru creditarea exportatorilor şi a IMM-urilor cu împrumuturi cu dobândă zero, cuprinse între 100-300.000 de euro, pe o perioadă de doi-trei ani, pentru firmele profitabile, după modelul Greciei, sau accesarea unui fond naţional de sprijin, după modelul Franţei).

Maria Grapini mai vede necesară înfiinţarea unei bănci de investiţii cu capital românesc. În acest sens, domnia sa propune fie CEC, fie Eximbank să devină şi bancă de investiţii.

Pentru a ajuta IMM-urile din domeniul textil şi al îmbrăcămintei să-şi sporească vânzările, Maria Grapini consideră utilă impunerea unui Cod de bune practici cu hipermarketurile, printr-o hotărâre de guvern sau printr-o lege, astfel încât produsele româneşti să aibă acces în marile magazine.

În felul acesta, se va încuraja consumul produselor autohtone, vital într-o perioadă de criză, a subliniat preşedintele Fepaius.

Pentru asigurarea competitivităţii în domeniu, trebuie controlată cantitatea şi calitatea produselor din import, susţine Maria Grapini. Astfel, Ministerul Sănătăţii ar trebui să impună, printr-un ordin, obligativitatea ca marfa să fie însoţită de certificate de calitate OEKO-TEX, standard 100, care să ateste că produsele introduse în ţară nu conţin substanţe cancerigene, a declarat Maria Grapini.

În condiţiile unui consum redus, se impune îngheţarea sau chiar scăderea tarifelor utilităţilor, au mai spus reprezentanţii Fepaius.

Modificări mai trebuie aduse şi legii de achiziţiie publică, care condiţionează participarea la licitaţie a unor firme în funcţie de cifra de afaceri. Astfel ajung să aibă câştig de cauză intermediarii care achiziţionează mărfuri de la producători, urmând să le vândă ulterior mai scump.

Reprezentanţii Federaţiei mai cer anularea modificării Hotărârii de Guvern 1247/2005 prin care se exclud IMM-urile de la accesarea programelor de finanţare pentru proiectele de creştere a competitivităţii, sub pretextul că pot accesa finanţare de la fondurile structurale, la care ajung mai greu.