FMI: "Băncile austriece, cele mai afectate de sancţiunile impuse Rusiei"

Actualizare UE sancţionează alte 8 persoane şi 3 companii

• Banca Comercială Naţională a Rusiei este vizată de sancţiuni

UE a introdus alte opt persoane şi trei companii pe "lista neagră" prin care interzice călătoriile şi operaţiunile financiare cu Uniunea Europeană, transmite ITAR-TASS.

Sancţiunile au apărut în Jurnalul Oficial UE, ieri, ca urmare a "comportamentului Rusiei din Ucraina".

Lista de persoane cuprinde: Primul Şef Adjunct al Personalului Administrativ Prezidenţial rus, Alexei Gromov, preşedintele consiliului de directori al băncii "Ruta Mării Nordice", Arkady Rotenberg, acţionarul majoritar al băncii Rossiya, Yuri Kovalchuck şi al doilea cel mai mare acţionar al aceleiaşi bănci, Nikolai Shamalov.

Lista mai include şi purtătorul de cuvânt al legislativului Republicii Populare Autoproclamate Doneţk, Boris Litvinov, ofiţerul de presă al Republicii Populare Lugansk, Oksana Chigrina, Ministrul de Interne al Republicii Autonome Crimeea.

Sergei Abissov şi omul de afaceri rus Konstantin Malofeyev, pe care Kiev îl suspectează de finanţarea forţelor de auto-apărare din Estul Ucrainei, sunt alte persoane incluse pe listă.

Cele trei companii sunt: Banca Comercială Naţională a Rusiei, Grupul Almaz-Antei R & D şi compania aeriană low-cost din Moscova Dobrolyot, care operează transport în masă de pasageri din şi către Crimeea, trecând pe lângă Ucraina.

Astfel, numărul de oficiali guvernamentali ruşi, oameni de afaceri, militari cu rang înalt, personalităţi publice şi alţii a ajuns la 95 de persoane şi 23 de entităţi juridice.

-----

Instituţiile de credit austriece au cea mai mare expunere faţă de Rusia, relativ la dimensiunea activelor acestora, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Instituţia atrage atenţia că, pe măsură ce situaţia financiară a Rusiei şi Ucrainei se va deteriora, băncile cu deţineri semnificative de titluri de credit ale celor două ţări se vor confrunta cu riscuri de neplată tot mai ridicate.

"Având în vedere prezenţa regională extinsă a băncilor austriece, orice probleme pe care le au acestea ar putea afecta furnizarea de credite în restul Europei emergente", menţionează raportul FMI.

Şi băncile franceze, italiene şi suedeze au, la rândul lor, expuneri mai mari decât instituţiile financiare din celelalte economii avansate, conform documentului.

Expunerile interbancare sunt concentrate în Austria şi Suedia, notează sursa citată.

Raiffeisen Bank International a anunţat, recent, prin vocea directorului general, Karl Sevelda, că se bazează în continuare pe operaţiunile din Rusia, orientându-se mai puternic către segmentul de retail, decât către cel corporate, şi speră în "găsirea unui echilibru" între Rusia şi Uniunea Europeană.

Deţinătorii străini de obligaţiuni ruseşti şi ucrainene, precum şi cumpărătorii de CDS-uri, sunt, de asemenea, expuşi la deteriorarea calităţii creditului în Rusia şi Ucraina, se mai precizează în raport.

Acesta continuă: "Deşi încrederea investitorilor ar fi afectată într-un sens larg, dacă, totuşi, pierderile ar fi limitate la obligaţiuni nesuverane ruseşti emise pe pieţele internaţionale şi cu scadenţa până în anul 2016 (aproximativ 18 miliarde dolari) şi CDS-uri pentru expuneri faţă de împrumuturi ruseşti nesuverane (aproximativ cinci miliarde dolari), impactul asupra pieţelor globale ar fi relativ mic".

În cazul în care un eventual faliment ar duce la solicitări de plată a datoriilor înainte de scadenţă, consecinţele negative vor mai semnificative, subliniază FMI.

Probleme pot să apară şi din cauza întreruperii alimentării Europei cu gaze naturale provenind din Rusia, precizează Fondul.

Majoritatea statelor din Centrul, Estul şi Sud-Estul Europei depind de Rusia pentru furnizarea de gaze naturale, ponderea gazului rusesc în consumul lor fiind între 40% şi 100%, în timp ce Austria, Finlanda şi Germania sunt, de asemenea, afectate.

În privinţa consecinţelor negative pe segmentul metalelor, acestea vor putea fi observate imediat, ca urmare a creşterii preţurilor, arată FMI.

Rusia asigură 40% din producţia anuală de paladiu, 12-14% din cea de nichel, 13% din cea de platină şi 8% din cea de aluminiu, potrivit Fondului, care aminteşte că, de când Rusia a anexat Crimeea, preţurile paladiului şi al nichelului au crescut cu 10%.

În schimb, preţul petrolului pare să nu fie afectat puternic de sancţiunile impuse Rusiei, arată FMI, precizând că acesta a fost relativ stabil, deşi Federaţia Rusă asigură peste 10% din producţia globală.

"Cu toate acestea, cotaţia petrolului brut ar putea să se aprecieze brusc, în contextul creşterii tensiunilor geopolitice, acest lucru depinzând de condiţiile de piaţă, precum mărimea stocurilor petroliere", se afirmă în documentul Fondului.

Alte urmări negative ale conflictului dintre Rusia şi Ucraina se pot manifesta pe canalul comerţului internaţional, al investiţiilor străine directe (ISD) şi al remiterilor, potrivit sursei citate.

Deşi, pentru majoritatea Europei, legăturile economice cu Rusia, în afara celor energetice, sunt limitate, există o serie de excepţii, notează FMI.

Exporturile către Rusia realizate de ţările baltice, Belarus, Republica Moldova, Ucraina, Turkmenistan şi Uzbekistan se ridică la 5% din Produsul Intern Brut al acestora, conform instituţiei.

De asemenea, exporturile realizate, la nivel global, de statele baltice, Bulgaria, Finlanda şi Slovacia au o pondere mai ridicată a componentelor cu valoare adăugată de origine rusească decât a celor din Uniunea Europeană, potrivit FMI.

Componentele ruseşti cu valoare adăugată ridicată se regăsesc cu precădere în sectoarele cu consum ridicat de energie, precum cel chimic şi cel al produselor minerale, şi sectorul metalelor de bază şi al produselor metalice, arată Fondul, care menţionează că şi alte industrii, precum cea textilă şi a pielăriei, cea a lemnului, cea a hârtiei şi cea a echipamentelor mecanice, electrice optice şi de transport, depind într-o măsură ridicată de importuri ruseşti. De asemenea, turiştii ruşi reprezintă segment important de clienţi pentru Bulgaria, Cipru şi Muntegru, noteată documentul FMI.

Acesta precizează că amânarea construcţiei gazoductului South Stream ar putea să afecteze investiţiile în infrastructura de transport din Bulgaria, Ungaria şi Serbia, iar companiile mixte înfiinţate de investitori străini în Rusia ar putea avea, şi ele, de suferit din cauza sancţiunilor.

Investiţiile ruseşti în Belarus, Bulgaria, Republica Moldova şi Muntenegru depăşesc 5% din PIB al fiecăreia dintre aceste ţări, în timp ce, centre financiare precum Cipru şi Luxemburg înregistrează, de asemenea, fluxuri importante de capital rusesc, mai arată raportul.

Şi remiterile din Rusia şi Ucraina joacă, potrivit sursei citate, un rol important în economiile Armeniei, Kirghistanului, Republicii Moldova şi Tadjikistanului, ridicându-se la cel puţin 8% din PIB-ul lor.

Raportul FMI a fost publicat marţi, însă menţionează că a fost realizat pe 25 iunie, adică înainte de aplicarea ultimei runde de sancţiuni împotriva Rusiei.