English
Plăcintele nu mai sunt ce au fost, aceasta poate fi pe scurt concluzia unui studiu realizat de Asociaţia Pro Consumatori, care a analizat conţinutul etichetei de la 30 sortimente de aluat congelat comercializate în marile lanţuri de magazine.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conferenţiar universitar doctor Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective: 1. Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere. 2. Identificarea aditivilor alimentari utilizaţi în compoziţia acestui tip de produs care prezintă un risc de apariţie a unor afecţiuni medicale în cazul unui consum constant şi pe termen lung. 3. Analiza informaţiilor aferente declaraţiei nutriţionale în vederea realizării unor recomandări care să-i ajute pe consumatori să aleagă în cunoştinţă de cauză. Concluziile nu sunt foarte îmbucurătoare, pe scurt iată ce s-a constatat în cadrul analizei: "Foi fine de plăcintă cu 2 conservanţi! Foi de plăcintă cu cisteină! Foi de plăcintă cu glicerină! Foi de plăcintă cu carboximetilceluloză de sodiu! 1 din 2 sortimente de aluat congelat conţine conservanţi! 6 din 10 sortimente de aluat congelat conţin acid citric! 3 din 10 sortimente de aluat congelat conţin margarină! 4 din 10 sortimente de aluat congelat conţin arome! Numai 13% din sortimentele analizate nu conţin aditivi alimentari! Termenul de valabilitate la aluatul congelat este de 1 an de zile!"
Ingredientele regăsite în compoziţia mărcilor de aluat congelat analizate sunt următoarele: făina de grâu, apă, drojdie, sare iodată, gluten din grâu, ulei rafinat de floarea soarelui, amidon din porumb, margarină, oţet din alcool etilic rafinat, zahăr, acid acetic, enzime, fibre de grâu, făină de soia, dextroză, grăsime de palmier, ulei de rapiţă, oţet din vin, dioxid de carbon şi azot. În mare, ingredientele necesare pentru prepararea foilor de plăcintă se referă la: făină bună, puţină sare, puţin oţet bun, un mediu gras (unt, ulei, untură, osânză), un mediu lichid (cel mai frecvent apa, dar uneori se foloseşte lapte dulce ori un derivat acid - chefir, lapte bătut), eventual ouă, drojdie, zahăr. Reţetele simple pentru foi conţin doar făină, sare, oţet, apă şi eventual una-două linguri de ulei. Din aceleaşi câteva ingrediente, se pot obţine: aluaturi dospite ori nedospite, aluaturi fragede ori pufoase, aluaturi tip foietaj ("aluaturi franţuzeşti") şi numeroase categorii de foi: groase, subţiri până la foarte subţiri, netede, creţe etc.
Foile de plăcintă, aluatul foietaj şi aluatul fraged gata preparate au mare căutare. În cele 30 de produse analizate s-au identificat 17 aditivi alimentari şi diverse arome artificiale, după cum urmează: L-cisteină, carboximetilceluloză de sodiu, sorbat de potasiu, acid sorbic, glicerină, caroteni, mono şi digliceride ale acizilor graşi, gumă de guar, gumă xantan, acid citric, alfa-tocoferol, fosfat de calciu, acid ascorbic, lecitină din soia, esteri ai mono şi digliceridelor, esteri poliglicerici ai acizilor graşi, palmitat de L-ascorbil, arome. Arome artificiale - termenul se referă la combinaţii de substanţe chimice sau substanţe chimice care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul şi/sau gustul. În sarea iodată se adaugă şi ferocianură de potasiu - E536, agent antiaglomerant. În ceea ce priveşte prezenţa aditivilor de mai sus în sortimentele de aluat congelat analizate, situaţia se prezintă astfel: 60% din sortimentele de aluat congelat analizate conţin acid citric; 50% din sortimentele de aluat congelat analizate conţin conservanţi;
40% din sortimentele de aluat congelat analizate conţin arome; 40% din sortimentele de aluat congelat analizate conţin acid ascorbic; 13% din sortimentele de aluat congelat analizate conţin cisteină; 13% din sortimentele de aluat congelat analizate conţin câte 2 conservanţi; 6% din sortimentele de aluat congelat analizate conţin carboximetilceluloza de sodiu; 3% din sortimentele de aluat congelat analizate conţin glicerina.
Riscurile
Analiza informaţiilor aferente declaraţiei nutriţionale s-a făcut în vederea realizării unor recomandări care să-i ajute pe consumatori să aleagă în cunoştinţă de cauză. Obiectul analizei acestei secţiuni l-au constituit substanţele cu rol energetic, adică lipidele, glucidele şi proteinele, dar şi conţinutul de sare din acest produs congelat. Valoarea energetică ce se obţine prin metabolizarea unei cantităţi de 100 grame aluat regăsit în produsul final, variază între 241 kcal şi 412 kcal.Conţinutul de lipide per 100 grame produs variază între 0,1 grame şi 28,4 grame, iar cel de grăsimi saturate între 0,04 grame şi 13,7 grame. Numeroase studii realizate în instituţii medicale şi universităţi de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral şi sunt un factor de risc pentru cancerele de colon şi sân. Conţinutul de carbohidraţi per 100 grame produs variază între 32,59 grame şi 63,4 grame, în timp ce cantitatea de zahăr adăugat variază între 0,95 şi 3,4 grame. Conţinutul de proteine per 100 grame produs variază între 5,4 grame şi 9,6 grame. Conţinutul de sare per 100 grame produs variază între 0,6 grame şi 2 grame. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare şi au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură şi cu alte afecţiuni agravate de retenţia de apă provocată de sare: insuficienţă cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecţiuni ale rinichilor şi litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Costel Stanciu, Preşedinte APC, recomandă celor care folosesc aceste produse să citească lista ingredientelor cu foarte mare atenţie: "Aluatul congelat, în cele mai multe situaţii, este un amestec alcătuit din făină, apă, drojdie, uleiuri exotice, margarină, acid citric, emulsifianţi, antioxidanţi, conservanţi, coloranţi şi arome artificiale. Multe sortimente de aluat congelat conţin acizi graşi trans, responsabili de apariţia unor boli precum obezitate, boli de inimă, diabet, boli degenerative ale articulaţiilor, depresie şi modificări comportamentale. În unele ţări s-a legiferat cantitatea de astfel de grăsimi din alimente, pentru a limita îmbolnăvirile generate de consumul de produse cu grăsimi trans. În Danemarca, încă din anul 2004, s-a interzis comercializarea produselor alimentare cu un conţinut mai mare de 2% de grăsimi trans. Agenţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din Statele Unite ale Americii (FDA) a impus producătorilor, încă din anul 2006, ca pe eticheta produselor care conţin grăsimi trans, să se precizeze cantitatea de astfel de grăsimi per porţie. Totodată, cunoscând faptul că multe gospodine folosesc acest produs pentru prăjituri, le recomand să verifice lista de ingrediente."
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
